NĂDĂÍ, nădăiesc, vb. IV. Refl. (Regional) A băga de seamă, a pricepe, a înțelege. Un om de la ei îi tot făcea cu capul... dar ea nu se nădăia. RETEGANUL, la CADE. Neagră în grădină, Vorbește ungurește, Nime-n lume Nu se nădăiește (Rîndunica). GOROVEI, C. 319. ♦ A cere cuiva socoteală pentru ceva; a imputa, a bănui. Să fiu știut, zice, nu m-aș fi măritat, și cine s-ar nădăi de aceea. ȚICHINDEAL, F. 91.

NĂDĂÍ, nădăiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A băga de seamă; a pricepe, a înțelege. ♦ A cere cuiva socoteală; a imputa. ♦ A bănui. – Slav (v. sl. nadĕjati).

NĂDĂÍ vb. v. aștepta, baza, bănui, bizui, conta, crede, dumeri, fundamenta, ghici, gândi, imagina, închipui, încrede, întemeia, întrezări, înțelege, lămuri, nădăjdui, presupune, prevedea, pricepe, socoti, spera, sprijini, ști, visa.

nădăíre, nădăíri, s.f. (înv.) 1. nădejde. 2. presimțire. 3. instabilitate, inconstanță, oscilație. 4. dumirire.

nădăĭésc v. intr. (vsl. nadĭeĭati sen, a spera, d. diĕti-diĕždon, a pune. V. delă, nadă, nădejde, dodeĭesc, odăjdiĭ, ogheal). Trans. Presimt: a nădăi de ceva. V. refl. Vechĭ. Sper. Azĭ. Vest. Îmĭ vine în minte, pricep.

nădăi vb. v. AȘTEPTA. BAZA. BĂNUI. BIZUI. CONTA. CREDE. DUMERI. FUNDAMENTA. GHICI. GÎNDI. IMAGINA. ÎNCHIPUI. ÎNCREDE. ÎNTEMEIA. ÎNTREZĂRI. ÎNȚELEGE. LĂMURI. NĂDĂJDUI. PRESUPUNE. PREVEDEA. PRICEPE. SOCOTI. SPERA. SPRIJINI. ȘTI. VISA.

nădăí, nădăiesc, vb. refl. – (reg.) A lua seama, a se dumiri, a se lămuri, a înțelege, a pricepe: „Dzua șuer păsărește, / Nime nu să nădăie, / Nici tata nu mă găse” (Țiplea, 1906: 426). – Din sl. nadajati „a spera” (Scriban, DLRM, MDA).

nădăí, nădăiesc, vb. intranz., refl. – A lua seama, a se dumiri, a se lămuri, a înțelege, a pricepe: „Dzua șuer păsărește, / Nime nu să nădăie, / Nici tata nu mă găse” (Țiplea 1906: 426). – Din sl. nadayati (MDA).