Dicționare ale limbii române

2 intrări

18 definiții pentru măsluit

MĂSLUÍ, măsluiesc, vb. IV. Tranz. A face semne pe cărțile de joc pentru a le recunoaște sau a le aranja astfel încât să înșele pe ceilalți jucători și să câștige. ♦ P. gener. A falsifica, a trișa. – Maslă + suf. -ui.
MĂSLUÍT, -Ă, măsluiți, -te, adj. (Despre cărțile de joc) Însemnat sau aranjat pentru a da măsluitorilor posibilitatea de a înșela la joc. ♦ P. gener. Falsificat; fals, prefăcut. – V. măslui.
MĂSLUÍ, măsluiesc, vb. IV. Tranz. A face semne pe cărțile de joc pentru a le recunoaște sau a le aranja astfel încât să înșele pe ceilalți jucători și să câștige. ♦ P. gener. A falsifica, a trișa. – Probabil maslă + suf. -ui.
MĂSLUÍT, -Ă, măsluiți, -te, adj. (Despre cărțile de joc) Însemnat sau aranjat pentru a da măsluitorilor posibilitatea de a înșela la joc. ♦ P. gener. Falsificat; fals, prefăcut. – V. măslui.
MĂSLUÍ, măsluiesc, vb. IV. Tranz. 1. A folosi cărți de joc însemnate sau falsificate, pentru a înșela pe ceilalți în timpul jocului. V. trișa. 2. Fig. A falsifica. M-au rugat să ascund niște registre. Bugetul era măsluit. DEMETRIUS, C. 67. Cuconul îi dus la curte pentru ca să măsluiască alegerile deputaților. ALECSANDRI, T, 1357.
MĂSLUÍT, -Ă, măsluiți, -te, adj. 1. (Despre cărțile de joc) însemnat pe dos spre a da posibilitatea de a înșela la joc. Cărțile cu care ți-a cîștigat erau măsluite. BOLINTINEANU, O. 399. Mă paște bine norocul cărților. – Să giuri că-s măsluite. ALECSANDRI, T. I 160. 2. Fig. Fals, ticluit astfel încît să înșele pe alții. A umblat cu vorbe măsluite și ne-a lăsat să-l credem tovarăș. GALAN, Z. R. 24. Am intrat prostește într-un joc neghiob, murdar și... măsluit. CAMIL PETRESCU, T. II 304.
măsluí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. măsluiésc, imperf. 3 sg. măsluiá; conj. prez. 3 să măsluiáscă
măsluí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. măsluiésc, imperf. 3 sg. măsluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. măsluiáscă
MĂSLUÍ vb. v. falsifica.
MĂSLUÍT adj. 1. (pop.) prefăcut, (înv.) balamut. (Cărți de joc ~.) 2. v. falsificat.
MĂSLUÍT s. v. falsificare.
A MĂSLUÍ ~iésc tranz. 1) (cărțile de joc) A prevedea cu anumite semne sau a aranja într-un fel nepermis (cu scopul de a înșela pe ceilalți jucători). 2) fig. A denatura în mod intenționat, prezentând drept veritabil. /maslă + suf. ~ui
măsluì v. 1. a pregăti cărțile de joc spre a înșela; 2. fig. a falsifica: să măsluiască alegerea deputaților AL. [V. maslă].
măsluit a. falsificat: cărțile ’s măsluite Al.
măsluĭésc v. tr. (d. maslă). Pregătesc cărțile de joc amestecîndu-le și descîntîndu-le (fermecîndu-le în ainte de a începe să ghicesc). Așez cărțile de joc saŭ le fac vre-un semn ca să cîștig eŭ cînd voĭ juca. Fig. Falsific: a măslui o alegere. V. șuier.
MĂSLUI vb. a falsifica. (A ~ alegerile.)
MĂSLUIT adj. 1. (pop.) prefăcut, (înv.) balamut. (Cărți de joc ~.) 2. falsificat. (Alegeri ~.)
MĂSLUIT s. falsificare, măsluială, măsluire. (~ alegerilor.)

Măsluit dex online | sinonim

Măsluit definitie

Intrare: măslui
măslui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: măsluit
măsluit adjectiv