Definiția cu ID-ul 502602:
măseá (măséle), s. f. –
1. Dinte, molar. –
2. Dinte de roată. –
Mr.,
megl. măseauă.
Lat. maxila (Pușcariu 1045; Candrea-Dens., 1067; REW 5443),
cf. ngr. µασέλλα „maxilar”,
it. mascella,
prov.,
v. fr. maiselle,
sp. mejilla. Cuvînt de uz general (ALR, I, 30). –
Der. măselar (
var. măsălar),
s. m. (măselariță neagră, Myoscianus niger; august); măselariță,
s. f. (plantă); măselat,
adj. (varietate de porumb). Denumirea de măselariță se aplică prin întrebuințarea populară, contra durerilor de măsele, datorată proprietăților sale narcotice (după Conev 46, din
bg. maslar(n)ica „fabrica de ulei”). Numele lunii august e mai puțin clar și a fost pus în legătură cu
lat. messis „recoltă” de Pușcariu 1042,
cf. Tiktin.
Măsea dex online | sinonim
Măsea definitie