Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 685448:

mărunțél, -ícă adj., pl. eĭ, ele (d. mărunt). Foarte mărunt: alicĭurĭ mărunțele, om mărunțel. Adv. În mod mărunțel: fuge mărunțel. Mărunțica craĭuluĭ, o horă populară și melodia eĭ.

Mărunțel dex online | sinonim

Mărunțel definitie