Definiția cu ID-ul 886818:
MĂRGĂRITÁR, (
1, 2) mărgăritare,
s. n., (
3, 4) mărgăritari,
s. m. 1. S. n. Boabă rotundă și tare de culoare albă-strălucitoare cu reflexe sidefii, care se formează în corpul unor scoici și care se utilizează ca podoabă de preț; perlă, mărgărit1. ◊
Loc. adj. De mărgăritar = împodobit, bătut, incrustat cu mărgăritare (
1). ♦
Fig. Lucru fără cusur, de mare valoare.
2. S. n. Pietriș mărunt folosit la betoane pentru fațade, mozaicuri, pentru a fi așternut pe alei etc.
3. S. m. (
Bot.) Lăcrămioară, cerceluș (
2).
4. S. m. Numele unei specii de vâsc care crește numai pe stejari, cu fructe în formă de bobițe galbene; vâsc-de-stejar (Loranthus europaeus). – Din
ngr. margaritári. Mărgăritar dex online | sinonim
Mărgăritar definitie