Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 917407:

MĂIESTRÍ, măiestresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A lucra ceva cu mare pricepere, cu deosebită îndemînare, a executa artistic. Lăutarii măiestriră hore nalte și urări adînci. EMINESCU, N. 29.

Măiestrire dex online | sinonim

Măiestrire definitie