Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 685232:
măntúș m. (rus. mántus, pol. mientus). Nord. Mihalț. – Și mîntúș. (Șez. 1, 118). Și mintuș?
- sursa: Scriban 1939
- permalink
Mântuș dex online | sinonim
Mântuș definitie
