Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 503129:
mîner (mânére), s. n. – Toartă. – Mr. mîneare, megl. mănar. De la mână, cu suf. -er, sau, mai puțin probabil din lat. manuarius (REW 5332).
- sursa: DER 1958-1966
- permalink
Mânere dex online | sinonim
Mânere definitie
