Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru murs─â

M├ÜRS─é1, murse, s. f. 1. (Reg.) B─âutur─â fermentat─â preparat─â din miere amestecat─â cu ap─â sau cu lapte; hidromel. 2. (├Änv.) Suc, zeam─â, must (de fructe, de flori etc.) ÔÇô Lat. [aqua] mulsa.
M├ÜRS─é2, murse, s. f. (├Änv.) Semn mic ╚Öi negru pus pe obraz pentru a imita o aluni╚Ť─â; aluni╚Ť─â artificial─â. ÔÇô Et. nec.
M├ÜRS─é1, murse, s. f. 1. (Reg.) B─âutur─â fermentat─â preparat─â din miere amestecat─â cu ap─â sau cu lapte; hidromel. 2. (├Änv.) Suc, zeam─â, must (de fructe, de flori etc.) ÔÇô Lat. [aqua] mulsa.
M├ÜRS─é2, murse, s. f. (├Änv.) Semn mic ╚Öi negru pus pe obraz pentru a imita o aluni╚Ť─â; aluni╚Ť─â artificial─â. ÔÇô Et. nec.
M├ÜRS─é1 s. f. (Mold.) 1. B─âutur─â preparat─â din miere amestecat─â cu ap─â sau lapte. Sf├«nta Duminec─â... ia mursa aceea ╚Öi iute se duce de o toarn─â ├«n f├«ntlna din gr─âdina ursului. CREANG─é, P. 214. 2. Suc, sev─â, zeam─â, must. ├Än privin╚Ťa t─âriei, cel mai bun este vinul arma╚Ö de Cotnar, f─âcut din poam─â gras─â, de culoare galben─â ╚Öi gros la murs─â. La HEM 1682. Murs─â stoars─â din sacar─â. ╚śEZ. VIII 66.
M├ÜRS─é2, murse, s. f. (├Änvechit) Mic semn negru pus pe obraz pentru a imita o aluni╚Ť─â; benghi. V. aluni╚Ť─â. ├Ä╚Öi ├«mbina spr├«ncenele ╚Öi-╚Öi punea murse. GHICA, S. 66. Plasturile cele negre cu care ├«╚Öi f─âcea murse sau benghiuri false. FILIMON, C. 88.
múrsă (reg., înv.) s. f., g.-d. art. múrsei; pl. múrse
m├║rs─â (b─âutur─â, aluni╚Ť─â artificial─â) s. f., g.-d. art. m├║rsei; pl. m├║rse
MÚRSĂ s. v. hidromel, mied, mișină, must, sevă, sirop, suc.
m├║rs─â (m├║rse), s. f. ÔÇô 1. Hidromel, melas─â cu ap─â. ÔÇô 2. Dulcea╚Ť─â, partea dulce a unui lucru. ÔÇô 3. Pulp─â de fructe. Origine ├«ndoielnic─â. Dac─â ideea ini╚Ťial─â e cea de ÔÇ×dulceÔÇŁ, ar trebui legat de sb. mrs, ÔÇ×zi de dulceÔÇŁ, cf. rom. ÔÇ×dulceÔÇŁ cu acela╚Öi sens; sb. mrsiti ÔÇ×a m├«nca carneÔÇŁ; bg. m─ârsj─â ÔÇ×a m├«nca carne ├«n zi prohibit─âÔÇŁ, rom. a se ├«ndulci. Der. din lat. mulsa ÔÇ×hidromelÔÇŁ (Tiktin; Candrea; Scriban) nu e posibil─â fonetic (cf. Graur, BL, V, 106); explica╚Ťia schimb─âriil lui l ÔÇ║ r prin intermediul unei influen╚Ťe gr., cf. sicil. ammursatu ÔÇ×vin dulceÔÇŁ (Diculescu, Elementele, 436), nu pare conving─âtoare. Dac─â acest cuv├«nt este identic cu murs─â, s. f. (benghi, mi╚Öin─â, scobitur─â pe din╚Ťii cailor), dup─â cum pare, atunci se poate presupune c─â ├«nv., pentru a se ob╚Ťine aluni╚Ťe artificiale pe fa╚Ť─â, se folosea pulpa unui anumit fruct; cel de-al doilea sens se explic─â u╚Öor prin analogie (dup─â Candrea ╚Öi Scriban, din lat. morsa ÔÇ×mu╚Öc─âtur─âÔÇŁ).
M├ÜRS─é ~e f. reg. rar B─âutur─â alcoolic─â slab─â, ob╚Ťinut─â prin fermentarea mierii amestecate cu ap─â sau cu lapte; hidromel. /<lat. [aqua]mulsa
m├║rs─â2, m├║rse, s.f. (├«nv.) 1. semn mic ╚Öi negru pus pe obraz, pentru a imita o aluni╚Ť─â; aluni╚Ť─â artificial─â. 2. m─âtase neagr─â folosit─â de femei pentru acoperirea obrajilor. 3. scobitur─â pe din╚Ťii calului.
murs─â f. 1. apa ce iese din sp─âlatul fagurilor stor╚Öi; 2. blastur, taft─â neagr─â ce femeile ├«╚Öi puneau pe obraz, ca pieli╚Ťa sÔÇÖarate mai alb─â: ├«╚Öi f─âcea murse sau benghiuri FIL.; 3. scobitur─â pe din╚Ťii calului ce se ╚Öterge, cu ├«ncetul prin ros─âtur─â. [Lat. MULSA, hidromel].
1) m├║rs─â f., pl. e (lat. it. mulsa, a. ├«.). Ap─â ├«ndulcit─â cu m─şere or─ş cu zah─âr, ca cea care r─âm├«ne din sp─âlatu fagurilor stor╚Ö─ş (rTP. 3, 9-12, 103). Acest cea─ş e murs─â, e foarte dulce. V. med.
2) m├║rs─â f., pl. e (cp. cu lat. morsum, pl. -a, bucat─â mu╚Öcat─â). Munt. Bengh─ş, aluni╚Ť─â f─âcut─â pe fa╚Ť─â (lipind un emplastru negru) p. a pl─âcea. Mi╚Öin─â (la din╚Ťi─ş calulu─ş). V. mi╚Öin─â.
murs─â s. v. HIDROMEL. MIED. MI╚śIN─é. MUST. SEV─é. SIROP. SUC.
m├║rs─â, murse, (mors─â), s.f. ÔÇô (reg.) 1. Miere de albin─â amestecat─â cu ap─â; mied. Utilizat─â ca leac pentru diferite boli: ÔÇ×Cu mierea faci on picu╚Ť de murs─â ╚Öi desc├ón╚Ťi cu mursa aceiaÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 1990: 270). 2. Seva copacului; vlast─â, m├ózg─â (ALRRM, 1973: 553). ÔÇô Lat. (aqua) mulsa ÔÇ×dulceÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban, DEX, MDA).
m├║rs─â, -e, s.f. ÔÇô 1. Miere de albin─â amestecat─â cu ap─â; mied. Utilizat─â ca leac pentru diferite boli: ÔÇ×Cu mierea faci on picu╚Ť de murs─â ╚Öi desc├ón╚Ťi cu mursa aceiaÔÇŁ (Bil╚Ťiu 1990: 270). 2. Seva copacului; vlast─â, m├ózg─â (ALR 1973: 553). ÔÇô Lat. (aqua) mulsa (MDA).
MURS─é subst., cf. ╚Öi ilir. mursa (Dr─âg 167). 1. Murs─â b. (Dm; Mo╚Ť); ÔÇô A., mon. Vlad (C Bog). 2. Murs/ea Vlad, 1469 (Glos); -escu Ioan (T-Jiu).

Murs─â dex online | sinonim

Murs─â definitie

Intrare: murs─â
murs─â substantiv feminin
Intrare: Murs─â
Murs─â