Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

69 defini╚Ťii pentru muri

MUR1, muri, s. m. Nume dat mai multor specii de arbu╚Öti din familia rozaceelor, cu tulpina spinoas─â, cu frunze palmat-compuse, cu flori albe sau roz dispuse ├«n umbele ╚Öi cu fructele comestibile (Rubus). ÔÇô Lat. morus.
MUR2, muri, s. m. (├Änv.) Zid. ÔÇô Din lat. murus.
MUR├Ź, mor, vb. IV. Intranz. 1. A ├«nceta de a mai tr─âi, de a mai fi ├«n via╚Ť─â; a r─âposa, a deceda, a sucomba, a expia. ÔŚŐ Expr. A muri cu zile = a deceda ├«n urma unei boli insuficient ├«ngrijite sau ├«n ├«mprejur─âri neprev─âzute. ÔÖŽ (Prin exagerare) A suferi foarte tare, a se sim╚Ťi cov├ór╚Öit de o durere, de un sentiment etc. ÔÖŽ (Cu determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×dup─âÔÇŁ) A ╚Ťine foarte mult la cineva sau la ceva, a-i pl─âcea nespus, a iubi cu patim─â. 2. (Despre plante) A se usca, a se ve╚Öteji. 3. Fig. A ├«nceta de a mai fi v─âzut sau auzit; a se pierde treptat, a se stinge. ÔÇô Lat. moriri.
MUR1, muri, s. m. Nume dat mai multor specii de arbu╚Öti din familia rozaceelor, cu tulpina spinoas─â, cu frunze palmat-compuse, cu flori albe sau roz dispuse ├«n umbele ╚Öi cu fructele comestibile (Rubus); arbust din aceast─â specie. ÔÇô Lat. morus.
MUR2, muri, s. m. (Latinism ├«nv.) Zid. ÔÇô Din lat. murus.
MUR├Ź, mor, vb. IV. Intranz. 1. A ├«nceta de a mai tr─âi, de a mai fi ├«n via╚Ť─â; a r─âposa, a deceda, a sucomba, a expia. ÔŚŐ Expr. A muri cu zile = a deceda ├«n urma unei boli insuficient ├«ngrijite sau ├«n ├«mprejur─âri neprev─âzute. ÔÖŽ (Prin exagerare) A suferi foarte tare, a se sim╚Ťi cov├ór╚Öit de o durere, de un sentiment etc. ÔÖŽ (Cu determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×dup─âÔÇŁ) A ╚Ťine foarte mult la cineva sau la ceva, a-i pl─âcea nespus, a iubi cu patim─â. 2. (Despre plante) A se usca, a se ve╚Öteji. 3. Fig. A ├«nceta de a mai fi v─âzut sau auzit; a se pierde treptat, a se stinge. ÔÇô Lat. moriri.[1]
MUR1, muri, s. m. Nume dat mai multor specii de arbu╚Öti din familia rozaceelor, cu tulpina spinoas─â, cu flori albe dispuse ├«n umbel─â, cu frunze compuse ╚Öi cu fructe comestibile; formeaz─â tufi╚Öuri ├«ntinse mai ales ├«n t─âieturi de p─âdure (Rubus). S─â nu fie uri╚Ťic─â, Nici ├«n stat prea pu╚Ťintic─â, S─â fie un vrej de mur. POP.
MUR2, muri, s. m. (Latinism ├«nvechit) Zid. Memfis, colo-n dep─ârtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, st├«nc─â pe st├«nc─â, o cetate de gigan╚Ťi. EMINESCU, O. I 43. Eu, ├«n copil─ârie, iubeam s─â m─â opresc Pe murii m─ân─âstirei, ╚Öi-n vale s─â privesc. ALEXANDRESCU, M. 10.
MUR3, -─é, muri, -e, adj. (Rar) Negru-lucios. Ah, ochilor muri, Vii ╚Öi plini de nuri La c─âut─âturi. CONACHI, P. 74. Cucule cu pan─â mur─â, Ce-am gr─âit gur─â la gur─â S─â nu c├«n╚Ťi pe ti╚Ö─âtur─â! ╚śEZ. XXIII 106.
MUR├Ź, mor, vb. IV. Intranz. 1. A ├«nceta de a mai tr─âi, de a mai fi ├«n via╚Ť─â; a-╚Öi pierde via╚Ťa, a r─âposa, a deceda. B─âiatul vioi, t├«n─ârul plin de av├«nt ╚Öi de vise, prietinul tinere╚Ťii mele murise! SADOVEANU, O. VIII 20. De-oi muri... al meu nume or s─â-l poarte Secolii din gur─â-n gur─â. EMINESCU, O. I 133. ÔŚŐ Fig. Mor azi z├«mbetele mele, Moare-ntreag─â vraja firii. GOGA, C. P. 114. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗ ╚Öi ar─ât├«nd cauza mor╚Ťii) Niciodat─â n-a crezut c─â ├«ntr-adev─âr se poate muri de foame. C. PETRESCU, C. V. 129. Ei, bine ar fi s─â poat─â muri omul c├«nd vrea; dar.. nu moare nimeni de asta! CARAGIALE, O. I 64. ÔŚŐ (├Än impreca╚Ťii ╚Öi jur─âminte) S─â mor dac─â-n╚Ťeleg ceva. CARAGIALE, P. 136. ÔŚŐ (La viitor, ├«n construc╚Ťii negative, ca ├«ncurajare la o ac╚Ťiune, adesea ironic) Te-ai deprins tot la le╚Ö... Mai ╚Öezi ╚Öi p├«n ╚Ťinut, c─â nu-i muri. ALECSANDRI, T. I 183. ÔŚŐ Expr. A muri cu zile = a muri ├«n urma unei boli ne├«ngrijite sau ├«n ├«mprejur─âri neprev─âzute. (├Änvechit ╚Öi popular) A muri cu moarte = a muri condamnat la moarte ╚Öi executat. Dup─â datinele noastre, cu moarte trebuie s─â mori. ISPIRESCU, L. 76. ÔŚŐ Tranz. (Cu complement intern) A muri moarte de erou. ÔÖŽ Fig. (Despre plante) A se usca, a se ve╚Öteji. A murit pe lunc─â macul, A murit ╚Öi-i mult de-atunci. CO╚śBUC, P. II 276. 2. (Prin exagerare) A suferi foarte tare, a fi la cap─âtul puterilor, a se sim╚Ťi cov├«r╚Öit (de o senza╚Ťie dureroas─â, de o stare psihic─â, de un sentiment ap─âs─âtor etc.). V. consuma. T─âb─ârau pe bietul om cu gura: tat─â, mi-e foame, tat─â, mor de foame! ISPIRESCU, I. 174. Striga c├«t ├«l lua gura, c─â moare de frig. CREANG─é, P. 239. S─â moar─â de ciud─â celelalte fete. ALECSANDRI, T. I 36. ÔŚŐ (Urmat de un conjunctiv prin care se exprim─â o dorin╚Ť─â) Murea s─â afle toate despre to╚Ťi ╚Öi s─â cleveteasc─â. REBREANU, R. I 178. ÔÖŽ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źdup─â┬╗) A ╚Ťine foarte mult la cineva sau la ceva, a iubi cu patim─â, a nu se putea lipsi de fiin╚Ťa sau de obiectul iubit. Fete mari ╚Öi mititele, Moare neic─â dup─â ele. ANT. LIT. POP. I 105. Sf├«ntul soare, dac─â-i soare, ╚śi tot dup─â tine moare; Dar─â eu fecior s─ârac, Cum s─â nu mor de-al t─âu drag? JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 15. 3. Fig. A ├«nceta de a mai fi v─âzut sau auzit, a se pierde, a se stinge treptat. De pe dealuri dep─ârtate r─âspundeau melodii de bucium, treceau ca v├«ntul serii ╚Öi mureau ├«n dep─ârt─âri. SADOVEANU, O. I 101. Drumul murea ├«n desi╚Öul negru-verde a doi mun╚Ťi parc─â ├«mpreuna╚Ťi. HOGA╚ś, DR. II 3. Focul ce murea ├«n sob─â c-o albastr─â v├«lv─âtaie. MACEDONSKI, O. I 84.
mur s. m., pl. muri
mur├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. mor, 3 sg. mo├íre, imperf. 3 sg. mure├í; conj. prez. 3 s─â mo├ír─â
mur (arbust, zid) s. m., pl. muri
mur├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. mor, imperf. 3 sg. mure├í
MUR s. (BOT.; Rubus) (înv. și reg.) rug, (reg.) murai, murar, muroi.
MUR s. v. dud, zid.
MÚRE s. v. morcov.
MUR├Ź vb. 1. a deceda, a disp─ârea, a se duce, a pieri, a se pr─âp─âdi, a r─âposa, a (se) sf├ór╚Öi, a se stinge, a sucomba, (livr.) a repauza, (├«nv. ╚Öi pop.) a se s─âv├ór╚Öi, (├«nv. ╚Öi reg.) a se prist─âvi, (├«nv.) a se prosl─âvi, (ir.) a cr─âpa, a plesni, (├«nv. ╚Öi reg. ir.) a se sparge, (fig. ╚Öi fam.) a se cur─â╚Ťa, (fig.) a adormi, (livr. fig.) a expira, (├«nv. ╚Öi pop. fig.) a pica, (├«nv. ╚Öi reg. fig.) a se muta, a se petrece, (arg.) a o mierli. (A ~ ├«n urma unui atac de cord.) 2. v. c─âdea.
A muri Ôëá a (se) na╚Öte, a ├«nvia, a r─âs─âri, a tr─âi, a vie╚Ťui
MUR s.m. (Liv.) Zid. [< lat. murus, cf. fr. mur, it. muro].
mur (m├║ri), s. m. ÔÇô Perete, zid (de ap─ârare). ÔÇô Mr. mur. Lat. murus (sec. XIX), cultism din epoca romantic─â. Este cuv├«nt mo╚Ötenit ├«n mr.
mur (m├║ri), s. m. ÔÇô Rug ╚Öi fruct al arbu╚Ötilor din specia Rubus. ÔÇô Mr. mur. Lat. m┼Źrus (Pu╚Öcariu 1132; Candrea-Dens., 1173; Mu╚Ölea, Dacor., V, 619 ╚Öi VIII, 212; REW 5696a), cf. it. moro. Rezultatul u < o n-a fost explicat satisf─âc─âtor; der. din gr. ionic ╬╝╬┐ß┐Ž¤ü╬┐╬Ż (Diculescu, Elementele, 481) sau din ngr. ╬╝╬┐¤ů¤ü╬╣╬Č (Roesler 573) nu e probabil─â. ÔÇô Der. mur─â, s. f. (fructul murului), mr. (a)mur─â, cf., it., prov., cat., sp., port. mora, fr. m├╗re (REW 5696); muret (var. muri╚Ö), s. n. (tufi╚Ö de muri). Din rom. provin mag. m├║r (Edelspacher 19) ╚Öi ╚Ťig. sp. muri ÔÇ×fragÔÇŁ (Besses 111).
mur├ş (-mort, mur├şt), vb. ÔÇô 1. A deceda, a se sf├«r╚Öi din via╚Ť─â. ÔÇô 2. A sim╚Ťi o pasiune vehement─â. ÔÇô 3. A se epuiza, a se extenua. ÔÇô Mr. mor, murire, megl. mor, muriri, istr. mor. Lat. măĺrior, redus la o conjug. analogic─â *măĺrß┐Ĺre (Pu╚Öcariu 1107; Candrea-Dens., 1174; REW 5681), cf. it. morire, prov., cat., sp. morir, fr. mourir. Cuv├«nt de uz general (ALR, I, 286). ÔÇô Cf. mort, moarte, mort─âciune, amor╚Ťi. Der. muricios, adj. (├«nv., mortal); murind, s. m. (c─âlug─âr care ├«ngrije╚Öte muribunzii), cuv├«nt neuzual, creat de Caragiale, dup─â modelul fr. mourant; muribund, adj., din fr. moribond; muritor, s. m. (mortal, efemer); nemurire, s. f. (imortalitate); nemuritor, adj. (imortal); nemuri (var. ├«nemuri), vb. (a imortaliza), neuzual, crea╚Ťie a scriitorilor romantici; nemuritorie, s. f. (├«nv., imortalitate).
MUR1 ~i m. Arbust ghimpos, cu flori albe sau roz și cu fructe negre, comestibile; rug. /<lat. morus
MUR2 ~i m. ├«nv. Element de construc╚Ťie executat din piatr─â, beton etc., care ├«nchide sau separ─â o ├«nc─âpere; perete. /<lat. murus
A MUR├Ź mor intranz. 1) A ├«nceta de a mai tr─âi; a se stinge din via╚Ť─â; a se sf├ór╚Öi; a deceda; a r─âposa; a sucomba. * ~ dup─â cineva (sau dup─â ceva) a ╚Ťine foarte mult la cineva (sau la ceva); a suferi foarte tare pentru cineva (sau ceva). ~ de foame a) a fi foarte fl─âm├ónd; b) a fi foarte s─ârac. ~ de dor (fric─â, triste╚Ťe) a fi cov├ór╚Öit de dor (fric─â, triste╚Ťe). ~ cu zile a muri ├«nainte de vreme (├«n ├«mprejur─âri nefaste sau neglij├ónd o boal─â). A trage s─â moar─â a fi ├«n agonie; a fi pe patul de moarte. 2) (despre plante) A pierde cu totul seva (de secet─â, de frig etc.); a se usca; a pieri. 3) fig. A ├«nceta de a mai fi perceput cu organele de sim╚Ť; a disp─ârea treptat; a se pierde. 4) fig. A ├«nceta de a mai exista (printr-o evolu╚Ťie lent─â); a ajunge ├«n declin; a apune. Civiliza╚Ťie, limb─â care moare. /<lat. moriri
mur m. 1. arbust cu trunchiu spinos și cu fructe negre (Rubus fructicosus); 2. Tr. Bot. dud. [Lat. MORUS].
mur m. zid (latinism): sub învechitul mur EM.
mur├Č v. 1. a ├«nceta din viea╚Ť─â: a murit; a muri de foame, a nu avea mijloace de traiu; 2. fig. a ├«nceta de a exista: fapta bun─â nu moare; 3. a se stinge: ochii unchia╚Öului clipir─â ca o candel─â ce moare OD.; 4. a se consuma: a muri de fric─â, de ur├«t; 5. a se pr─âp─âdi de dragoste: moare dup─â ea. [Lat. MORIRI].
1) mor, a mur├ş v. intr. (lat. pop. *m┼Ćrio, -├şre, cl. m┼Ćrior, m┼Ćri; it. morire, pv. sp. morir, fr. mourir [pg. morrer]. ÔÇô Mor, mor─ş, moare, murim, muri╚Ť─ş, mor; muream; muri─ş; s─â mor, s─â moar─â; murind. V. mort, moarte). ├Äm─ş da┼ş sufletu, termin v─şa╚Ťa, nu ma─ş tr─â─şesc: ╚śtefan cel Mare a murit la 1504. Fig. Sufer mult, ├«s chinuit de: mor de foame, de frig, de fric─â. M─â sting (Fam.): focu a murit. Dispar, ├«s dat u─şt─âri─ş: fapta bun─â nu moare. Mor de r├«s, m─â topesc de r├«s, r├«d de nu ma─ş pot, le╚Öin de r├«s. A muri de ur├«t, a te plictisi grozav. A muri dup─â cineva sa┼ş ceva, a te pr─âp─âdi dup─â, a-╚Ť─ş pl─âcea foarte mult, a ─şubi ad├«nc. A trage s─â mor─ş, a fi ├«n agonia mor╚Ťi─ş. De murit, foarte, grozav: era un frig de murit.
1) mur m. (lat. m├┤rus, mur; it. moro). Un cop─âcel spinos rozace┼ş care face ni╚Öte fructe compuse ├«n form─â de bace ╚Öi care seam─ân─â cu smeura, dar ├«n loc s─â fie ro╚Öi─ş, ├«s albastre ├«nchis aproape negre (rubus fruticosus); o varietate de mur se nume╚Öte ╚Öi rug (rubus caesius).
2) *mur m. (lat. m├╗rus). Rar. Zid.
MUR s. (BOT.; Rubus) (înv. și reg.) rug, (reg.) murai, murar, muroi.
mur s. v. DUD. ZID.
mure s. v. MORCOV.
MURI vb. 1. a deceda, a disp─ârea, a se duce, a pieri, a se pr─âp─âdi, a r─âposa, a (se) sf├«r╚Öi, a se stinge, a sucomba, (livr.) a repauza, (├«nv. ╚Öi pop.) a se s─âv├«r╚Öi, (├«nv. ╚Öi reg.) a se prist─âvi, (├«nv.) a se prosl─âvi, (ir.) a cr─âpa, a plesni, (├«nv. ╚Öi reg. ir.) a se sparge, (fig. ╚Öi fam.) a se cur─â╚Ťa, (fig.) a adormi, (livr. fig.) a expira, (├«nv. ╚Öi pop. fig.) a pica, (├«nv. ╚Öi reg. fig.) a se muta, a se petrece, (arg.) a o mierli. (A ~ ├«n urma unui atac de cord.) 2. a c─âdea, a pieri. (A ~ la datorie, ├«n lupt─â.)
mur, muri, mururi, s.m. ÔÇô (reg.) Zid de piatr─â; soclul caselor tradi╚Ťionale din Maramure╚Ö alc─âtuit din bolovani de carier─â sau din bolovani de r├óu (D─âncu╚Ö, 1986: 101). Temelia casei, zidul de sub cas─â. Atestat ╚Öi ├«n Maramure╚Öul din dreapta Tisei (Biserica Alb─â, Str├ómtura, Ap╚Öa de Jos). ÔÇô Lat. murus ÔÇ×zid de piatr─â sau c─âr─âmid─â, din sistemul de ap─ârare al unui fort sau ora╚ÖÔÇŁ (DEX, MDA).
mur, muri, mururi, s.m. ÔÇô Zid de piatr─â; soclul caselor tradi╚Ťionale din Maramure╚Ö alc─âtuit din bolovani de carier─â sau din bolovani de r├óu (D─âncu╚Ö 1986: 101). Temelia casei, zidul de sub cas─â. ÔÇô Lat. murus ÔÇ×zid de piatr─â sau c─âr─âmid─â, din sistemul de ap─ârare al unui fort sau ora╚ÖÔÇŁ.
AUCH DAS SCH├ľNE MUSS STERBEN (germ.) ╚Öi ceea ce-i frumos trebuie s─â moar─â ÔÇô Schiller, ÔÇ×N├ĄnieÔÇŁ. Nimic nu e nepieritor.
DECET IMPERATOREM STANTEM MORI (lat.) un ├«mp─ârat se cuvine s─â moar─â ├«n picioare ÔÇô Maxim─â atribuit─â ├«mp─âratului Vespasian. Semnific─â ├«nfruntarea demn─â ╚Öi stoic─â a destinului.
DULCE ET DECORUM EST PRO PATRIA MORI (lat.) e pl─âcut ╚Öi frumos s─â mori pentru patrie ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×OdeÔÇŁ, III, 2, 13. ├Ändemn adresat tineretului de a urma pildele de vitejie ale str─âbunilor.
LA GARDE MEURT, MAIS NE SE REND PAS (fr.) garda moare, dar nu se pred─â ÔÇô Cuvinte de r─âspuns atribuite generalului Cambronne, comandant ├«n garda imperial─â, c─âruia, ├«n b─ât─âlia de la Waterloo, englezii i-au cerut s─â se predea ├«mpreun─â cu cei c├ó╚Ťiva oameni ce-i mai r─âm─âseser─â.
LE ROI EST MORT! VIVE LE ROI! (fr.) regele a murit! tr─âiasc─â regele! ÔÇô Formul─â prin care se anun╚Ťa, ├«n Fran╚Ťa, decesul suveranului ╚Öi urcarea pe tron a urma╚Öului s─âu. Se folose╚Öte ironic atunci c├ónd o schimbare de persoane nu antreneaz─â ╚Öi schimbarea unor st─âri de lucruri.
NON OMNIS MORIAR (lat.) ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×Ode,ÔÇŁ III, 30, 6. Un mare creator supravie╚Ťuie╚Öte prin opera sa.
PARTIR, CÔÇÖEST MOURIR UN PEU (fr.) a pleca ├«nseamn─â a muri pu╚Ťin ÔÇô E. Haraucourt (poet francez) ÔÇ×Rondel de lÔÇÖadieuÔÇŁ.
VEDI NAPOLI, E POI MUORI! (it.) s─â vezi Napoli, apoi po╚Ťi s─â mori ÔÇô Proverb prin care se exprim─â admira╚Ťia fa╚Ť─â de frumuse╚Ťea ora╚Öului ╚Öi a golfului.
WO EIN BRUTUS LEBT, MUSS C├äSAR STERBEN (germ.) acolo unde tr─âie╚Öte un Brutus, trebuie s─â moar─â un Cezar ÔÇô Schiller, ÔÇ×Die R├ĄuberÔÇŁ, act IV, scena 5. Sentin╚Ťa se utilizeaz─â azi, atunci c├ónd este vorba de doi adversari ireductibili, care nu pot convie╚Ťui sau colabora.
RUBUS L., MUR, fam. Rosaceae. Gen r─âsp├«ndit pe tot globul, cca 395 specii, erbacee, arbu╚Öti ╚Öi subarbu╚Öti, ag─â╚Ť─âtori sau t├«r├«╚Ťori, rar erec╚Ťi, de obicei cu spini sau peri tari. Frunze, uneori, simple, alteori compuse cu 3-5 foliole, de cele mai multe ori cu pe╚Ťioli ╚Öi nervurile spinoase. Flori albe, roz, purpur, rar galbene (deseori cu 5 sepale, 5 petale, numeroase stamine), simple sau in raceme terminale sau la subsuoara frunzei. Fruct, pluridrup─â neagr─â sau ro╚Öie.
Rubus caesius L., ┬ź Mur ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-toamna. Flori albe sau rozee (sepale erecte), ├«n raceme scurte. Frunze trifoliate, ovate, sub╚Ťiri, rugoase, din╚Ťate, pe partea inferioar─â pu╚Ťin p─âroase, pe╚Ťiol spinos, stipele liniare, lipite de pe╚Ťiol. Plant─â cu tulpini t├«r├«toare, glauce, cilindrice, cu ghimpi ╚Öi peri╚Öori mici. Fructe negre, pruinoase, comestibile.
Rubus chamaemorus L. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori albe, solitare, 3 cm diametru. Lujeri cu 3-4 frunze, rotunjite, lobate. Tulpin─â p├«n─â la 20 cm ├«n─âl╚Ťime, sub╚Ťire, nespinoas─â. Fructe portocalii, comestibile, cu semin╚Ťe mari.
Rubus idaeus L., ┬ź Zmeur─â ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori albe (sepale acuminate, petale patente), dispuse ├«n raceme scurte, p─âroase, frunzoase. Frunze cu 7 foliole (pe ramurile fertile, cele cu 3; pe cele sterile, cele cu 5-7) ovate, dentate, terminate ├«ntr-un v├«rf scurt ╚Öi sub╚Ťire, pe partea inferioar─â alb-tomentoase, pe cea superioar─â glabre. La. baza pe╚Ťiolului, stipele liniare. Arbust cu tulpini aproape erecte, p├«n─â la 2 m ├«n─âl╚Ťime, cu ramuri glabre, verzi-alb─âstrui, cilindrice cu spini scur╚Ťi. Fructe subglobuloase, ro╚Öi, p─âroase, cu miros pl─âcut.
Rubus linkianus Ser., ┬ź Mur ┬╗ (syn. R. fructicosus L. var. albus plenus hort.). Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori albe sau rozee (petale obovoidale), dispuse ├«n racem corimbiform. Fructe cu pe╚Ťiolii spino╚Öi, cu 5 foliole lat-ovate, serate, pu╚Ťin crestate, verzi, pubescente pe partea inferioar─â ╚Öi glabre pe cea superioar─â. Plant─â sarmentoas─â, tulpin─â de cm ├«n─âl╚Ťime cu spini viguro╚Öi. Fruct, bac─â neagr─â, lucioas─â, grupate mai multe pe un receptacul comun.
Rubus odoratus L. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori ro╚Öii, cca 4 cm diametru, dispuse ├«n panicul multiflor, scurt. Frunze cu p├«n─â la 5 lobi. Arbust, cca 2,5 m ├«n─âl╚Ťime, lujeri glabri, f─âr─â ghimpi.
Rubus reflexus Ker-Gawl. (syn. R. moluccanus hort.). Specie cu flori albe. Frunze scurt-pe╚Ťiolate, 12-14 cm l─â╚Ťime, 18-20 cm lungime, cu 3-5 lobi, pe partea superioar─â verzi, aspre. Lian─â viguroasa cu lujeri lungi, p├«slo╚Öi, cu numai c├«╚Ťiva spini.
Rubus tomentosus Borkh. Specie cu flori mici, g─âlbui, (petale patente), ├«n panicul. Frunze mici cu 3 sau 5 foliole, alungit-eliptice, pe partea inferioar─â alb-tomentoase, pe cea superioar─â verzi, dentate pe margine. Pe╚Ťiol cu ╚Ťepi. Plant─â p├«n─â la 1 m ├«n─âl╚Ťime. Lujeri verzi-ro╚Öietici cu ghimpi viguro╚Öi, scur╚Ťi.
Rubus ulmifolius Schott. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori roz-ro╚Öii, ├«nvoite, dispuse ├«n panicul─â mare, ovat─â, ├«nfrunzit─â la baz─â. Frunze cu 3 sau 5 foliole rotunjite, pe partea inferioar─â alb-p├«sloase. Plant─â obi╚Önuit pubescent─â, p├«n─â la 4 m ├«n─âl╚Ťime. Lujeri spino╚Öi.
MURI- ÔÇ×perete, zidÔÇŁ. ÔŚŐ L. muris ÔÇ×zidÔÇŁ > fr. muri-, engl. id. > rom. muri-. Ôľí ~form (v. -form), adj., (despre un ╚Ťesut) de forma unui zid; de c─âr─âmid─â.
a muri ca muștele expr. a muri în număr foarte mare.
a muri cu zile expr. 1. a deceda în urma unei boli insuficient tratate. 2. a deceda în împrejurări neprevăzute.
a muri de inimă rea expr. a muri copleșit de durere / de supărare.
a muri de moarte bun─â expr. a deceda din cauze naturale, a muri de b─âtr├óne╚Ťe.
a muri de pneumonie / de el ├«ncins / de glon╚Ťul rece 1. (glum.) a muri ├«mpu╚Öcat. 2. a muri ├«n ├«mprejur─âri dubioase.
a muri pe capete expr. v. a muri ca muștele.
a-i muri cuiva lăudătorii expr. 1. a fi plin de sine, a fi încântat / mândru de propria persoană. 2. a se lăuda întruna.
├«ncercarea moarte n-are: moare numai cine-ncearc─â prov. (glum.) speran╚Ťa moare ultima.
MURI a adormi, a ajunge la export / la salamet, a-i cre╚Öte gr─âdini╚Ťa pe piept, a se cur─â╚Ťa, a da col╚Ťul, a da ├«n primire, a da ortul popii, a face macii ro╚Öii la col╚Ťul gurii, a face pneumonie, a-╚Öi fr├ónge g├ótul, a se ├«mboln─âvi de deces, a-l lua aghiu╚Ť─â / benga / dracul / mama dracului / naiba, a merge la export, a o mierli, a muri de pneumonie, el ├«ncins, glon╚Ťul rece, a se pr─âji la lum├ónare, a-l pupa m─âsa (pe cineva) rece, a se r─âci, a-i r─âm├óne (cuiva) ciolanele / oasele undeva, a-l str├ónge Dumnezeu de pe p─âm├ónt, a-i suna ceasul, a trece ├«n lumea drep╚Ťilor, a-l vedea ─âl-de-Sus, a vedea pe dracul / pe naiba.
s─â moar─â Bibi / mama / ortuÔÇÖ expr. (vulg.) folosit─â pentru a convinge un interlocutor de adev─ârul unei afirma╚Ťii anterioare.
să mor eu! expr. (vulg.) pe cuvânt de onoare!, pe cinstea mea!
să mori tu? expr. (vulg.) serios?, pe cuvânt de onoare?

Muri dex online | sinonim

Muri definitie

Intrare: muri (pref.)
muri pref.
Intrare: mur
mur substantiv masculin
Intrare: muri (verb)
muri verb verb grupa a IV-a conjugarea a V-a
Intrare: mure (s.m.)
mure s.m.