Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

34 defini╚Ťii pentru mur

MUR1, muri, s. m. Nume dat mai multor specii de arbu╚Öti din familia rozaceelor, cu tulpina spinoas─â, cu frunze palmat-compuse, cu flori albe sau roz dispuse ├«n umbele ╚Öi cu fructele comestibile (Rubus). ÔÇô Lat. morus.
MUR2, muri, s. m. (├Änv.) Zid. ÔÇô Din lat. murus.
MUR1, muri, s. m. Nume dat mai multor specii de arbu╚Öti din familia rozaceelor, cu tulpina spinoas─â, cu frunze palmat-compuse, cu flori albe sau roz dispuse ├«n umbele ╚Öi cu fructele comestibile (Rubus); arbust din aceast─â specie. ÔÇô Lat. morus.
MUR2, muri, s. m. (Latinism ├«nv.) Zid. ÔÇô Din lat. murus.
MUR1, muri, s. m. Nume dat mai multor specii de arbu╚Öti din familia rozaceelor, cu tulpina spinoas─â, cu flori albe dispuse ├«n umbel─â, cu frunze compuse ╚Öi cu fructe comestibile; formeaz─â tufi╚Öuri ├«ntinse mai ales ├«n t─âieturi de p─âdure (Rubus). S─â nu fie uri╚Ťic─â, Nici ├«n stat prea pu╚Ťintic─â, S─â fie un vrej de mur. POP.
MUR2, muri, s. m. (Latinism ├«nvechit) Zid. Memfis, colo-n dep─ârtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, st├«nc─â pe st├«nc─â, o cetate de gigan╚Ťi. EMINESCU, O. I 43. Eu, ├«n copil─ârie, iubeam s─â m─â opresc Pe murii m─ân─âstirei, ╚Öi-n vale s─â privesc. ALEXANDRESCU, M. 10.
MUR3, -─é, muri, -e, adj. (Rar) Negru-lucios. Ah, ochilor muri, Vii ╚Öi plini de nuri La c─âut─âturi. CONACHI, P. 74. Cucule cu pan─â mur─â, Ce-am gr─âit gur─â la gur─â S─â nu c├«n╚Ťi pe ti╚Ö─âtur─â! ╚śEZ. XXIII 106.
mur s. m., pl. muri
mur (arbust, zid) s. m., pl. muri
MUR s. (BOT.; Rubus) (înv. și reg.) rug, (reg.) murai, murar, muroi.
MUR s. v. dud, zid.
MUR s.m. (Liv.) Zid. [< lat. murus, cf. fr. mur, it. muro].
mur (m├║ri), s. m. ÔÇô Perete, zid (de ap─ârare). ÔÇô Mr. mur. Lat. murus (sec. XIX), cultism din epoca romantic─â. Este cuv├«nt mo╚Ötenit ├«n mr.
mur (m├║ri), s. m. ÔÇô Rug ╚Öi fruct al arbu╚Ötilor din specia Rubus. ÔÇô Mr. mur. Lat. m┼Źrus (Pu╚Öcariu 1132; Candrea-Dens., 1173; Mu╚Ölea, Dacor., V, 619 ╚Öi VIII, 212; REW 5696a), cf. it. moro. Rezultatul u < o n-a fost explicat satisf─âc─âtor; der. din gr. ionic ╬╝╬┐ß┐Ž¤ü╬┐╬Ż (Diculescu, Elementele, 481) sau din ngr. ╬╝╬┐¤ů¤ü╬╣╬Č (Roesler 573) nu e probabil─â. ÔÇô Der. mur─â, s. f. (fructul murului), mr. (a)mur─â, cf., it., prov., cat., sp., port. mora, fr. m├╗re (REW 5696); muret (var. muri╚Ö), s. n. (tufi╚Ö de muri). Din rom. provin mag. m├║r (Edelspacher 19) ╚Öi ╚Ťig. sp. muri ÔÇ×fragÔÇŁ (Besses 111).
MUR1 ~i m. Arbust ghimpos, cu flori albe sau roz și cu fructe negre, comestibile; rug. /<lat. morus
MUR2 ~i m. ├«nv. Element de construc╚Ťie executat din piatr─â, beton etc., care ├«nchide sau separ─â o ├«nc─âpere; perete. /<lat. murus
mur m. 1. arbust cu trunchiu spinos și cu fructe negre (Rubus fructicosus); 2. Tr. Bot. dud. [Lat. MORUS].
mur m. zid (latinism): sub învechitul mur EM.
1) mur m. (lat. m├┤rus, mur; it. moro). Un cop─âcel spinos rozace┼ş care face ni╚Öte fructe compuse ├«n form─â de bace ╚Öi care seam─ân─â cu smeura, dar ├«n loc s─â fie ro╚Öi─ş, ├«s albastre ├«nchis aproape negre (rubus fruticosus); o varietate de mur se nume╚Öte ╚Öi rug (rubus caesius).
2) *mur m. (lat. m├╗rus). Rar. Zid.
MUR s. (BOT.; Rubus) (înv. și reg.) rug, (reg.) murai, murar, muroi.
mur s. v. DUD. ZID.
mur, muri, mururi, s.m. ÔÇô (reg.) Zid de piatr─â; soclul caselor tradi╚Ťionale din Maramure╚Ö alc─âtuit din bolovani de carier─â sau din bolovani de r├óu (D─âncu╚Ö, 1986: 101). Temelia casei, zidul de sub cas─â. Atestat ╚Öi ├«n Maramure╚Öul din dreapta Tisei (Biserica Alb─â, Str├ómtura, Ap╚Öa de Jos). ÔÇô Lat. murus ÔÇ×zid de piatr─â sau c─âr─âmid─â, din sistemul de ap─ârare al unui fort sau ora╚ÖÔÇŁ (DEX, MDA).
mur, muri, mururi, s.m. ÔÇô Zid de piatr─â; soclul caselor tradi╚Ťionale din Maramure╚Ö alc─âtuit din bolovani de carier─â sau din bolovani de r├óu (D─âncu╚Ö 1986: 101). Temelia casei, zidul de sub cas─â. ÔÇô Lat. murus ÔÇ×zid de piatr─â sau c─âr─âmid─â, din sistemul de ap─ârare al unui fort sau ora╚ÖÔÇŁ.
MUR (MURA), r├óu ├«n Europa Central─â (Austria, Slovenia ╚Öi Croa╚Ťia), afl. dr. al Dravei; 449 km. Izv. din M-╚Ťii Tauern ├Änal╚Ťi, trece prin Leoben ╚Öi Graz, iar ├«n cursul inf., pe o mic─â por╚Ťiune, formeaz─â grani╚Ťa ├«ntre Croa╚Ťia ╚Öi Slovenia. Hidrocentrale.
RUBUS L., MUR, fam. Rosaceae. Gen r─âsp├«ndit pe tot globul, cca 395 specii, erbacee, arbu╚Öti ╚Öi subarbu╚Öti, ag─â╚Ť─âtori sau t├«r├«╚Ťori, rar erec╚Ťi, de obicei cu spini sau peri tari. Frunze, uneori, simple, alteori compuse cu 3-5 foliole, de cele mai multe ori cu pe╚Ťioli ╚Öi nervurile spinoase. Flori albe, roz, purpur, rar galbene (deseori cu 5 sepale, 5 petale, numeroase stamine), simple sau in raceme terminale sau la subsuoara frunzei. Fruct, pluridrup─â neagr─â sau ro╚Öie.
Rubus caesius L., ┬ź Mur ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-toamna. Flori albe sau rozee (sepale erecte), ├«n raceme scurte. Frunze trifoliate, ovate, sub╚Ťiri, rugoase, din╚Ťate, pe partea inferioar─â pu╚Ťin p─âroase, pe╚Ťiol spinos, stipele liniare, lipite de pe╚Ťiol. Plant─â cu tulpini t├«r├«toare, glauce, cilindrice, cu ghimpi ╚Öi peri╚Öori mici. Fructe negre, pruinoase, comestibile.
Rubus chamaemorus L. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori albe, solitare, 3 cm diametru. Lujeri cu 3-4 frunze, rotunjite, lobate. Tulpin─â p├«n─â la 20 cm ├«n─âl╚Ťime, sub╚Ťire, nespinoas─â. Fructe portocalii, comestibile, cu semin╚Ťe mari.
Rubus idaeus L., ┬ź Zmeur─â ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori albe (sepale acuminate, petale patente), dispuse ├«n raceme scurte, p─âroase, frunzoase. Frunze cu 7 foliole (pe ramurile fertile, cele cu 3; pe cele sterile, cele cu 5-7) ovate, dentate, terminate ├«ntr-un v├«rf scurt ╚Öi sub╚Ťire, pe partea inferioar─â alb-tomentoase, pe cea superioar─â glabre. La. baza pe╚Ťiolului, stipele liniare. Arbust cu tulpini aproape erecte, p├«n─â la 2 m ├«n─âl╚Ťime, cu ramuri glabre, verzi-alb─âstrui, cilindrice cu spini scur╚Ťi. Fructe subglobuloase, ro╚Öi, p─âroase, cu miros pl─âcut.
Rubus linkianus Ser., ┬ź Mur ┬╗ (syn. R. fructicosus L. var. albus plenus hort.). Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori albe sau rozee (petale obovoidale), dispuse ├«n racem corimbiform. Fructe cu pe╚Ťiolii spino╚Öi, cu 5 foliole lat-ovate, serate, pu╚Ťin crestate, verzi, pubescente pe partea inferioar─â ╚Öi glabre pe cea superioar─â. Plant─â sarmentoas─â, tulpin─â de cm ├«n─âl╚Ťime cu spini viguro╚Öi. Fruct, bac─â neagr─â, lucioas─â, grupate mai multe pe un receptacul comun.
Rubus odoratus L. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori ro╚Öii, cca 4 cm diametru, dispuse ├«n panicul multiflor, scurt. Frunze cu p├«n─â la 5 lobi. Arbust, cca 2,5 m ├«n─âl╚Ťime, lujeri glabri, f─âr─â ghimpi.
Rubus reflexus Ker-Gawl. (syn. R. moluccanus hort.). Specie cu flori albe. Frunze scurt-pe╚Ťiolate, 12-14 cm l─â╚Ťime, 18-20 cm lungime, cu 3-5 lobi, pe partea superioar─â verzi, aspre. Lian─â viguroasa cu lujeri lungi, p├«slo╚Öi, cu numai c├«╚Ťiva spini.
Rubus tomentosus Borkh. Specie cu flori mici, g─âlbui, (petale patente), ├«n panicul. Frunze mici cu 3 sau 5 foliole, alungit-eliptice, pe partea inferioar─â alb-tomentoase, pe cea superioar─â verzi, dentate pe margine. Pe╚Ťiol cu ╚Ťepi. Plant─â p├«n─â la 1 m ├«n─âl╚Ťime. Lujeri verzi-ro╚Öietici cu ghimpi viguro╚Öi, scur╚Ťi.
Rubus ulmifolius Schott. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori roz-ro╚Öii, ├«nvoite, dispuse ├«n panicul─â mare, ovat─â, ├«nfrunzit─â la baz─â. Frunze cu 3 sau 5 foliole rotunjite, pe partea inferioar─â alb-p├«sloase. Plant─â obi╚Önuit pubescent─â, p├«n─â la 4 m ├«n─âl╚Ťime. Lujeri spino╚Öi.

Mur dex online | sinonim

Mur definitie

Intrare: mur
mur substantiv masculin
Intrare: Mur
Mur