Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru mul╚Ťime

MUL╚Ü├ŹME, mul╚Ťimi, s. f. 1. (La sg., adesea cu determin─âri) Num─âr mare de fiin╚Ťe sau de lucruri, cantitate mare. 2. (La sg.) Lume mult─â str├óns─â laolalt─â, gr─âmad─â de oameni; spec. masele largi ale popula╚Ťiei; colectivitate. 3. (Mat.) Ansamblu de obiecte, numite elemente, grupate fie prin indicarea tuturor elementelor, fie prin formularea unei propriet─â╚Ťi caracteristice lor ╚Öi numai lor. ÔŚŐ Mul╚Ťime vid─â = mul╚Ťime (3) care nu con╚Ťine nici un element. Mul╚Ťimi disjuncte = mul╚Ťimi (3) care nu au nici un element comun. Mul╚Ťimi echivalente = mul╚Ťimi (3) ├«ntre care se poate stabili o coresponden╚Ť─â biunivoc─â. ÔÇô Mult + suf. -ime.
MUL╚Ü├ŹME, mul╚Ťimi, s. f. 1. (La sg., adesea cu determin─âri) Num─âr mare de fiin╚Ťe sau de lucruri, cantitate mare. 2. (La sg.) Lume mult─â str├óns─â laolalt─â, gr─âmad─â de oameni; spec. masele largi ale popula╚Ťiei; colectivitate. 3. (Mat.) Ansamblu de obiecte, numite elemente, grupate fie prin indicarea tuturor elementelor, fie prin formularea unei propriet─â╚Ťi caracteristice lor ╚Öi numai lor. ÔŚŐ Mul╚Ťime vid─â = mul╚Ťime care nu con╚Ťine nici un element. Mul╚Ťimi disjuncte = mul╚Ťimi care nu au nici un element comun. Mul╚Ťimi echivalente = mul╚Ťimi ├«ntre care se poate stabili o coresponden╚Ť─â biunivoc─â. ÔÇô Mult + suf. -ime.
MUL╚Ü├ŹME, mul╚Ťimi, s. f. 1. (Urmat de obicei de determin─âri ├«n genitiv sau ├«n acuzativ cu prep. ┬źde┬╗ care indic─â natura obiectelor) Cantitate mare, num─âr mare de fiin╚Ťe sau lucruri. ├Äntr-un ceas ne spune o mul╚Ťime de lucruri, ne trece pe dinaintea ochilor o mul╚Ťime de icoane vechi ╚Öi afumate. SADOVEANU, O. VII 201. S─â trec peste d├«nsele, am s─â omor o mul╚Ťime [de furnici]. CREANG─é, P. 237. O mul╚Ťime de no╚Ťiuni istorice, de pov─â╚Ťuiri ├«n╚Ťelepte ╚Öi de fapte interesante. ODOBESCU, S. III 11. Mul╚Ťime de cor─âbii cu p├«nzele-nv─âlite Stau, umbre uria╚Öe, fantasme neclintite Pe luciul Bosfor. ALECSANDRI, O. 75. ÔŚŐ (├Än leg─âtur─â cu no╚Ťiuni de timp) Este o mul╚Ťime de vreme de c├«nd n-am venit la d-ta. NEGRUZZI, S. I 47. 2. Lume mult─â str├«ns─â laolalt─â, gr─âmad─â de oameni (de obicei aduna╚Ťi ├«ntr-un scop comun); gloat─â. Mul╚Ťimea ├«mpresura zidurile cur╚Ťii. SADOVEANU, O. VII 73. Grupul actorilor principali se deta╚Öeaz─â din mul╚Ťime. VIANU, S. 143. ├Än╚Ťelese c─â mul╚Ťimea e ├«mpotriva lui. REBREANU, R. I 194. ÔÖŽ Colectivitate, mas─â. Instabilitatea dovede╚Öte c─â nici mul╚Ťimea nu mai are ├«ncredere ├«n guvernele burgheze. PETRESCU, A. 320. ├Äncep├«nd la talpa ├«ns─â╚Öi a mul╚Ťimii omene╚Öti ╚śi suind ├«n susul sc─ârii p├«nÔÇÖ la frun╚Ťile cr─âie╚Öti. EMINESCU, O. I 133. Soart─â-mi cu a mul╚Ťimii a╚Ö vrea s─â o unesc. ALEXANDRESCU, P. 79.
mul╚Ť├şme s. f., g.-d. art. mul╚Ť├şmii; pl. mul╚Ť├şmi
mul╚Ť├şme s. f., g.-d. art. mul╚Ť├şmii; pl. mul╚Ť├şmi
MUL╚Ü├ŹME s. 1. v. ceat─â. 2. duium, gr─âmad─â, potop, puhoi, puzderie, sumedenie, (├«nv. ╚Öi pop.) mare, poiede, (├«nv. ╚Öi reg.) ├«ntuneric, (reg.) posmol, t─âlab─â, (Transilv. ╚Öi Mold.) sil─â, (├«nv.) mul╚Ťit, putere, (fig.) groaz─â, groz─âvenie, groz─âvie, (reg. fig.) polog. (O ~ de du╚Ömani.) 3. colectivitate, mas─â, (pop.) ob╚Öte, (peior.) gloat─â. (Din ~ s-a ridicat un glas.) 4. v. gloat─â. 5. v. gros. 6. num─âr. (Cople╚Öit de ~ du╚Ömanilor.) 7. gr─âmad─â, (fig.) armat─â. (O ~ de amatori s-a prezentat.) 8. v. puzderie. 9. gr─âmad─â, seam─â. (╚śi-a rezolvat o ~ de probleme.) 10. multitudine, pluralitate, (rar) pluritate. (~ problemelor abordate.) 11. gr─âmad─â, (fig.) car. (I-a adus o ~ de ve╚Öti.) 12. gr─âmad─â, ╚Öir, (fam.) c├órd. (A trecut o ~ de ani de c├ónd nu ne-am v─âzut.) 13. (MAT.) domeniu.
MUL╚Ü├ŹME ~i f. 1) Num─âr sau cantitate mare de fiin╚Ťe sau de lucruri de acela╚Öi fel. 2) Grup numeros (de fiin╚Ťe) neorganizat; droaie; gr─âmad─â. [G.-D. mul╚Ťimii] /mult + suf. ~ime
mul╚Ťime f. 1. num─âr mare: mul╚Ťime de oameni, mul╚Ťime de idei; 2. partea cea mai comun─â a poporului: gloat─â, prostime.
mul╚Ť├şme f. (d. mult). Mare num─âr, mare cantitate, gr─âmad─â: o mul╚Ťime de oamen─ş, de ban─ş, de case, de p─âm├«nt. Gloat─â, vulg, prostime, mul╚Ťime de oamen─ş: omu nobil nu caut─â aplauzele mul╚Ťimi─ş. O mul╚Ťime, o mare cantitate: era┼ş o mul╚Ťime. Mult timp: am a╚Öteptat o mul╚Ťime.
MUL╚ÜIME s. 1. band─â, buluc, ceat─â, c├«rd, droaie, gloat─â, gr─âmad─â, grup, p├«lc, stol, (pop.) cril─â, liot─â, (reg.) canara, ciurd─â, mi╚Öin─â, (Olt. ╚Öi Transilv.) ciopor, (Olt. ╚Öi Ban.) clapie, (├«nv.) cin, tac├«m. (0 ~ de copii.) 2. duium, gr─âmad─â, potop, puhoi, puzderie, sumedenie, (├«nv. ╚Öi pop.) mare, poiede, (├«nv. ╚Öi reg.) ├«ntuneric, (reg.) posmol, t─âlab─â, (Transilv. ╚Öi Mold.) sil─â, (├«nv.) mul╚Ťit, putere, (fig.) groaz─â, groz─âvenie, groz─âvie, (reg. fig.) polog. (O ~ de du╚Ömani.) 3. colectivitate, mas─â, (pop.) ob╚Öte, (peior.) gloat─â. (Din ~ s-a ridicat un glas.) 4. (mai ales ├«n limbajul claselor exploatatoare) gloat─â, norod, plebe, popor, prostime, vulg, (├«nv. ╚Öi reg.) poporime, (├«nv.) calabal├«c. (~ asalteaz─â por╚Ťile palatului.) 5. (MIL.) gros, (├«nv. ╚Öi pop.) mijloc, (├«nv.) greime, greu, temei, toi. (~ armatei abia acuma trece.) 6. num─âr. (Cople╚Öit de ~ du╚Ömanilor.) 7. gr─âmad─â, (fig.) armat─â. (O ~ de amatori s-a prezentat.) 8. potop, puzderie, sumedenie, (pop.) spuzenie, (├«nv. ╚Öi reg.) sodom, (fig.) pulbere, spuz─â, spuzeal─â. (~ de stele.) 9. gr─âmad─â, seam─â. (╚śi-a rezolvat o ~ de probleme.) 10. multitudine, pluralitate, (rar) pluritate. (~ problemelor abordate.) 11. gr─âmad─â, (fig.) car. (I-a adus o ~ de ve╚Öti.) 12. gr─âmad─â, ╚Öir, (fam.) c├«rd. (A trecut o ~ de ani de c├«nd nu ne-am v─âzut.)
MUL╚ÜIME. Subst. Mul╚Ťime, multitudine, num─âr mare, cantitate mare, avalan╚Ö─â (fig.), batalion (fig.), buluc, ceat─â, cohort─â (fig.), ciurd─â (fam.), desi╚Ö (rar), droaie, duium, gloat─â, gr─âmad─â, gr─âm─âdeal─â (pop.), legiune (fig.), liot─â (pop. ╚Öi fam.), mahal─â (reg.), milaret (reg.), miriade (livr.), n─âmol (fig.), noian (fig.), omenime, pletor─â, ploaie (fig.), potop (fig.), pr─âp─âd (fig.), pr─âp─âdul p─âm├«ntului, pr─âp─âdenia p─âm├«ntului, pr─âp─âstenia p─âm├«ntului, pulbere (fig.), puzderie, sodom (pop.), spuz─â (fig.), spuzeal─â (fig., pop.), sum─â, sumedenie, tab─âr─â, toalp─â (reg.), urdie (├«nv.), viespar (fig.), furnicar (fig.). Adj. Numeros, ├«n num─âr mare, mult, f─âr─â num─âr, nenum─ârat, cit─â frunz─â ╚Öi iarb─â. Vb. A (se) ├«nmul╚Ťi, a (se) m─âri, a (se) amplifica, a spori, a cre╚Öte, a (se) aduna; a ad─âuga. Adv. Foarte mult, mult (multul) cu multul, f─âr─â num─âr, f─âr─â seam─â; cu ghiotura (pop. ╚Öi fam.), cu toptanul, cu gr─âmada, cu ruptul, cu carul (cu sacul), cu duiumul, cu stamboala, cu v├«rf ╚Öi ├«ndesat; droaie, cu droaia; doldora, gr─âmad─â, din bel╚Öug, angro; cu to╚Ťi, cu mic cu mare, mic ╚Öi mare, o lume toat─â, lumea toat─â (de pe lume); ca frunza ╚Öi ca iarba, r├«uri-r├«uri. V. ad─âugare, adunare, cre╚Ötere, gr─âmad─â, grup.
AURA POPULARIS (lat.) v├óntul popularit─â╚Ťii, trece la mul╚Ťime ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×EneidaÔÇŁ, VI, 816; Hora╚Ťiu, ÔÇ×OdeÔÇŁ, III, 2, 20. Popularitate ieftin─â.
ODI PROFANUM VULGUS (lat.) ur─âsc mul╚Ťimea ignorant─â ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×Ode,ÔÇŁ III, 1, 4. Poetul ╚Ťine ca opera sa s─â fie apreciat─â numai de cunosc─âtori. Cuvintele au c─âp─âtat un sens ironic, desemn├ónd infatuarea scriitorilor care cred c─â este ├«njositor pentru ei s─â fie ├«n╚Ťele╚Öi de oricine.

Mul╚Ťime dex online | sinonim

Mul╚Ťime definitie

Intrare: mul╚Ťime
mul╚Ťime substantiv feminin