muică definitie

2 intrări

11 definiții pentru muică

MÚICĂ, muici, s. f. (Reg.) Mamă, maică. – Cf. mamă.
MÚICĂ, muici, s. f. (Reg.) Mamă, maică. – Cf. mamă.
MÚICĂ s. f. (Regional) Mamă, maică. Bătrîna zîmbi, cu sticla întinsă: păi, i-l umplu, muică. DUMITRIU, N. I. 46.
múică (reg.) s. f., g.-d. art. múicii/múichii; pl. múici
múică s. f., g.-d. art. múicii/múichii; pl. muici
MÚICĂ s. v. mamă, mătușă, tanti.
muică f. maică, în locuțiunea exclamativă: muică, Doamne! [Scurtat din mămuică].
máĭcă f., pl. ĭ (bg. maĭka, sîrb. majka și maja, d. vsl. mati, mamă. V. matcă). Mamă (Rar). Titlu onorific dat uneĭ călugărițe: maĭca Eŭdoxia. Maĭca Domnuluĭ, mama luĭ Hristos. Interj. Maĭcă! maĭcă! Da nebun eștĭ! – Și muĭcă.
múĭcă f. (din mămuĭcă, dim. d. mamă). Olt. Maĭcă (maĭ mult ca interj. de mirare saŭ de admirațiune: Muĭcă! Muĭcă! Ce ploaĭe!).
muică s. v. MAMĂ. MĂTUȘĂ. TANTI.
Muică v. Mamă III 1.

muică dex

Intrare: muică
muică substantiv feminin
Intrare: Muică
Muică