Definiția cu ID-ul 503414:
múgur (múguri), s. m. – Boboc. –
Megl. mugur. Probabil de la muc,
pl. mucuri, cu
sing. reconstituit după
pl. Semantismul se explică prin asemănarea mugurului cu fitilul de lumînare; pentru alterarea consonantismului,
cf. stîng, vitreg. După Philippide, Principii, 49, direct din
lat. *mūcŭlus. Pare mai puțin probabilă
der. din dacă (Hasdeu,
Cuv. din Bătrîni, I, 294), din
alb. mugulj (Philippide, II, 724; Tiktin; Rosetti, II, 119) sau dintr-un idiom anterior
indoeurop. (Lahovary 338). –
Der. muguros,
adj. (cu mulți muguri); mugura (
var. înmuguri),
vb. (a face muguri). Din
rom. provin
ngr. μοῦγϰρος (Meyer, Neugr. St., II, 76; Murnu, Lehnw., 32 și probabil cel din albaneză).
Muguri dex online | sinonim
Muguri definitie