Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

56 defini╚Ťii pentru mort

MORT, MO├üRT─é, mor╚Ťi, moarte, adj., s. m. ╚Öi f. I. Adj. 1. (Despre fiin╚Ťe) Care nu mai tr─âie╚Öte, care a murit. ÔŚŐ Expr. A se face mort ├«n p─âpu╚Öoi sau (substantivat) a face pe mortul ├«n p─âpu╚Öoi = a se face c─â nu ╚Ötie nimic, a simula nevinov─â╚Ťia, a face pe prostul. A o l─âsa moart─â (├«n p─âpu╚Öoi) = a l─âsa o chestiune ├«ncurcat─â, a renun╚Ťa la ceva. A fi mort f─âr─â (sau dup─â) cineva sau ceva = a nu putea tr─âi f─âr─â cineva sau ceva, a fi ├«ndr─âgostit de cineva sau de ceva; a ╚Ťine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (dec├ót viu) = a fi istovit, epuizat (de boal─â, de fric─â etc.). Nici mort sau mort-t─âiat = (├«n construc╚Ťii negative) cu niciun pre╚Ť, sub niciun motiv, ├«n niciun caz. Mort-copt = cu orice pre╚Ť, necondi╚Ťionat, neap─ârat; vr├ónd-nevr├ónd, cu chiu cu vai. A umbla (sau a se ╚Ťine) mort dup─â... = a) a lupta, a se zbate pentru a ob╚Ťine ceva; b) a-╚Öi manifesta dragostea fa╚Ť─â de cineva str─âduindu-se s─â fie mereu ├«n preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ÔÖŽ Limb─â moart─â = limb─â care nu mai este vorbit─â din motive de ordin istoric, vorbitorii ei disp─âr├ónd ├«n timp sau suferind transform─âri radicale. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a ma╚Öinilor, a mijloacelor de transport care apar╚Ťin unei gospod─ârii sau unei ├«ntreprinderi. Timp mort = lips─â de activitate a for╚Ťelor de munc─â sau a ma╚Öinilor; ├«ntrerupere neprev─âzut─â a muncii. Unghi mort = unghi care nu poate fi atins de un proiectil lansat dintr-o gur─â de foc deoarece nu se poate realiza o traiectorie corespunz─âtoare sau din cauza interpunerii unor obstacole pe traiectorie. Punct mort = pozi╚Ťie a unui mecanism biel─â-manivel─â care corespunde momentului c├ónd biela ╚Öi manivela au axele ├«n prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau ├«ntr-un) punct mort = a ajunge la un impas, ├«n imposibilitate de a g─âsi o solu╚Ťie. Linie moart─â = linie de cale ferat─â care serve╚Öte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moart─â = a nu mai juca un rol de seam─â, a fi ├«nl─âturat dintr-un post de r─âspundere. Fier-mort = fier de calitate inferioar─â. ÔÖŽ (Fam.; despre aparate, motoare etc.) Care nu mai func╚Ťioneaz─â. 2. (Despre p─âr╚Ťi ale corpului) Cu func╚Ťiile vitale pierdute; paralizat, ├«n╚Ťepenit. ÔŚŐ (Pop.) Carne (sau piele) moart─â = carne sau piele care se formeaz─â deasupra r─ânilor ╚Öi prin care nu trec ramifica╚Ťiile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat, ve╚Öted. 4. Fig. (Despre lucruri) F─âr─â via╚Ť─â, ne├«nsufle╚Ťit; nemi╚Öcat, ├«ncremenit. ÔÖŽ Lipsit de zgomot, de activitate, de via╚Ť─â; lini╚Ötit. ÔÖŽ (Despre culori, nuan╚Ťe) F─âr─â str─âlucire; ╚Öters. II. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care a murit, defunct, decedat; trupul ne├«nsufle╚Ťit al unei persoane a╚Öezat ├«n co╚Öciug sau ├«nmorm├óntat. ÔŚŐ Expr. Mortul de la groap─â nu se mai ├«ntoarce, se spune despre un lucru pierdut definitiv, despre ceva care nu mai poate fi ├«ndreptat. Apa mor╚Ťilor = fata morgana. A scula (sau a trezi, a de╚Ötepta) ╚Öi mor╚Ťii (sau din mor╚Ťi), se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense ╚Öi stridente. A umbla (sau a merge) ca dup─â mort = a merge foarte ├«ncet. Ca la mort = (├«n leg─âtur─â cu verbe ca ÔÇ×a se adunaÔÇŁ, ÔÇ×a veniÔÇŁ) ├«n num─âr (foarte) mare. ÔÇô Lat. mortuus.
MORT, MO├üRT─é, mor╚Ťi, moarte, adj., s. m. ╚Öi f. I. Adj. 1. (Despre fiin╚Ťe) Care nu mai tr─âie╚Öte, care a murit. ÔŚŐ Expr. A se face mort ├«n p─âpu╚Öoi sau (substantivat) a face pe mortul ├«n p─âpu╚Öoi = a se face c─â nu ╚Ötie nimic, a simula nevinov─â╚Ťia, a face pe prostul. A o l─âsa moart─â (├«n p─âpu╚Öoi) = a l─âsa o chestiune ├«ncurcat─â, a renun╚Ťa la ceva. A fi mort f─âr─â (sau dup─â) cineva sau ceva = a nu putea tr─âi f─âr─â cineva sau ceva, a fi ├«ndr─âgostit de cineva sau de ceva; a ╚Ťine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (dec├ót viu) = a fi istovit, epuizat (de boal─â, de fric─â etc.). Nici mort sau mort-t─âiat = (├«n construc╚Ťii negative) cu nici un pre╚Ť, sub nici un motiv, ├«n nici un caz. Mort-copt = cu orice pre╚Ť, necondi╚Ťionat, neap─ârat; vr├ónd-nevr├ónd, cu chiu cu vai. A umbla (sau a se ╚Ťine) mort dup─â... = a) a lupta, a se zbate pentru a ob╚Ťine ceva; b) a-╚Öi manifesta dragostea fa╚Ť─â de cineva str─âduindu-se s─â fie mereu ├«n preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ÔÖŽ Limb─â moart─â = limb─â care a ├«ncetat s─â fie ├«nv─â╚Ťat─â ca limb─â matern─â. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a ma╚Öinilor, a mijloacelor de transport care apar╚Ťin unei gospod─ârii sau unei ├«ntreprinderi. Timp mort = lips─â de activitate a for╚Ťelor de munc─â sau a ma╚Öinilor; ├«ntrerupere neprev─âzut─â a muncii. Unghi mort = loc de pe traiectoria unei arme de foc pe care nu-i poate atinge proiectilul. Punct mort = pozi╚Ťie a unui mecanism biel─â-manivel─â care corespunde momentului c├ónd biela ╚Öi manivela au axele ├«n prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau ├«ntr-un) punct mort = a ajunge la un impas, ├«n imposibilitate de a g─âsi o solu╚Ťie. Linie moart─â = linie de cale ferat─â care serve╚Öte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moart─â = a nu mai juca un rol de seam─â, a fi ├«nl─âturat dintr-un post de r─âspundere. Fier mort = fier de calitate inferioar─â. ÔÖŽ (Fam.; despre aparate, motoare etc.) Care nu mai func╚Ťioneaz─â. 2. (Despre p─âr╚Ťi ale corpului) Cu func╚Ťiile vitale pierdute; paralizat, ├«n╚Ťepenit. ÔŚŐ (Pop.) Carne (sau piele) moart─â = carne sau piele care se formeaz─â deasupra r─ânilor ╚Öi prin care nu trec ramifica╚Ťiile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat, ve╚Öted. 4. Fig. (Despre lucruri) F─âr─â via╚Ť─â, ne├«nsufle╚Ťit; nemi╚Öcat, ├«ncremenit. ÔÖŽ Lipsit de zgomot, de activitate, de via╚Ť─â; lini╚Ötit. ÔÖŽ (Despre culori, nuan╚Ťe) F─âr─â str─âlucire; ╚Öters. II. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care a murit, defunct, decedat; trupul ne├«nsufle╚Ťit al unei persoane a╚Öezat ├«n co╚Öciug sau ├«nmorm├óntat. ÔŚŐ Expr. Mortul de la groap─â nu se mai ├«ntoarce, se spune despre un lucru pierdut definitiv, despre ceva care nu mai poate fi ├«ndreptat. Apa mor╚Ťilor = fata morgana, v. morgana. A scula (sau a trezi, a de╚Ötepta) ╚Öi mor╚Ťii (sau din mor╚Ťi), se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense ╚Öi stridente. A umbla (sau a merge) ca dup─â mort = a merge foarte ├«ncet. Ca la mort = (├«n leg─âtur─â cu verbe ca ÔÇ×a se adunaÔÇŁ, ÔÇ×a veniÔÇŁ) ├«n num─âr (foarte) mare. ÔÇô Lat. mortuus.
MORT, MO├üRT─é, mor╚Ťi, moarte, adj. 1. Care nu mai tr─âie╚Öte; decedat, defunct, r─âposat. O palm─â ├«i trase... ╚Öi c─âzu mort. ISPIRESCU, L. 10. Nu ╚Öti╚Ťi c─â m─âtu╚Öa-i moart─â, de c├«nd lupii albi.? CREANG─é, P. 23. C├«nd a venit doctorul ├«l g─âsi mort. NEGRUZZI, S. I 62. ÔŚŐ Expr. A umbla dup─â potcoave de cai mor╚Ťi v. potcoav─â. A se faee mort ├«u p─âpu╚Öoi sau (substantivat) a face pe mortul ├«n p─âpu╚Öoi = a se face c─â nu ╚Ötie nimic, a face pe nevinovatul. S─â v─â face╚Ťi moarte-n popu╚Öoi, s─â nu spune╚Ťi nici laie, nici b─âlaie. CREANG─é, P. 13. A o l─âsa moart─â ├«n p─âpu╚Öoi = a o l─âsa ├«ncurcat─â, a o l─âsa balt─â; a abandona. S-a trece ea ╚Öi asta; obraz de scoar╚Ť─â, ╚Öi las-o moart─â-n popu╚Öoi. CREANG─é, A. 51. A fi mort f─âr─â (sau dup─â) cineva sau ceva = a nu putea tr─âi f─âr─â cineva sau ceva; a fi doritor sau ahtiat de (sau dup─â) ceva, a ╚Ťine mult la cineva sau la ceva. E mort dup─â c─âim─âc─âmie. CAMIL PETRESCU, O. II 452. A fi mai mult mort (dec├«t viu)... = a fi istovit, pr─âp─âdit (de oboseal─â, de boal─â, de fric─â etc.). Robinson... de fric─â era mai mult mort. DR─éGHICI, R. 10. Nici mort sau mort-t─âiat = cu nici un chip, sub nici un motiv. N-a╚Ťi vrea s─â pleca╚Ťi de aici? ÔÇô Nici mort. SEBASTIAN, T. 123. Mi-e drag ca ochii mei din cap ╚śi nu l-a╚Ö da nici mort. CO╚śBUC, P. I 109. Dar noi aveam porunc─â de la Miloradovici, mor╚Ťi-t─âia╚Ťi s─â nu p─âr─âsim locul. GHICA, S. 18. Mort-copt = cu orice pre╚Ť, necondi╚Ťionat, neap─ârat. ├«mp─âratul.. dete porunc─â ca, mort-copt, s─â fac─â ce-o ╚Öti el ╚Öi s─â-i aduc─â mere de aur. ISPIRESCU, U. 59. N-am ├«ncotro; mort-copt trebuie s─â te ieu cu mine, dac─â zici c─â ╚Ötii bine locurile pe aici. CREANG─é, P. 203. A c─âdea mort = a muri. ÔŚŐ (Prin exagerare, urmat de determin─âri exprim├«nd o senza╚Ťie fizic─â sau o stare sufleteasc─â, arat─â c─â acestea s├«nt sim╚Ťite foarte intens) Oamenii ace╚Ötia s├«nt mor╚Ťi de fric─â. REBREANU, R. II 20. Trecui valea mort de sete. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 384. ÔŚŐ (Pe l├«ng─â un adjectiv, ├«n compara╚Ťii eliptice, cu valoare de superlativ) Eram ostenit mort, abia ispr─âvisem ╚Öira. PREDA, ├Ä. 20. ÔŚŐ Expr. Beat-mort sau mort (de) beat v. beat. A umbla (sau a se ╚Ťine) mort dup─â cineva (sau ceva) = a umbla mult pentru a ob╚Ťine un lucru r├«vnit, a persevera, a se zbate. ÔŚŐ (Substantivat) Ie╚Öeam la p├«rlaz c├«nd trecea cu mortul pe la poart─â. CREANG─é, A. 14. Din inim─â-i p─âm├«ntul la mor╚Ťi s─â deie via╚Ť─â. EMINESCU, O. I 94. Ce ave╚Ťi ├«n car? ÔÇô Un mort. NEGRUZZI, S. I 31. Mor╚Ťii cu mor╚Ťii ╚Öi viii cu viii. ÔŚŐ Expr. Mortul de la groap─â nu se mai ├«ntoarce, se zice c├«nd un lucru e pierdut definitiv, c├«nd nu mai e n─âdejde s─â-l recape╚Ťi. Ce-a f─âcut a f─âcut; mortul de la groap─â nu se mai ├«ntoarce. VORNIC, P. 172. A umbla ca dup─â mort = a umbla ├«ncet. ÔÖŽ Apa mor╚Ťilor v. ap─â. ÔŚŐ Compus: (fluture) cap-de-mort = specie de fluture mare, care are pe spate o pat─â brun─â, asem─ân─âtoare cu un craniu; strig─â. ÔÖŽ (Pe l├«ng─â verbele ┬źa dormi┬╗, ┬źa adormi┬╗) F─âr─â s─â-╚Öi dea scama de ce se ├«nt├«mpl─â; dus. Dormea mort. ├«l zgudui, ├«l scutur─â. ISPIRESCU, L. 370. Am adormit mort ╚Öi de-abia a doua zi pe la toac─â m-am trezit s─ân─âtos. CREANG─é, A. 16. 2. (Despre p─âr╚Ťi ale corpului) Paralizat, ├«n╚Ťepenit. O m├«n─â iese afar─â, degetele ├«n╚Ťepenite, moarte, ╚Ťin cu t─ârie pu╚Öca. GHEREA, ST. CR. II 88. ÔŚŐ Os mort = excrescen╚Ť─â cartilaginoas─â, nedureroas─â, pe corp (mai ales la cai), provenit─â de obicei dintr-o lovitur─â. (Popular) Carne moart─â = carne care se formeaz─â deasupra r─ânilor ╚Öi prin care nu trec ramifica╚Ťii nervoase. 3. (Despre plante) Uscat, ve╚Öted. ├«n frunzele moarte din marginea unei r├«pi, Vitoria g─âsi clopo╚Ťei albi. SADOVEANU, B. 222. 4. Fig. (Despre lucruri) F─âr─â via╚Ť─â, ne├«nsufle╚Ťit. Construite din materiale moarte, ele [satele] tr─âiesc totu╚Öi asemeni unor fiin╚Ťe vii, adev─ârate organisme biologice. BOGZA, C. O. 238. -4- (Despre lucruri aflate de obicei ├«n mi╚Öcare) Nemi╚Öcat, ├«ncremenit. Aerul era tot acela, mort, nemi╚Öcat, fierbinte. DUMITRIU, V. L. 115. Pustiul tace, aerul e mort. EMINESCU, N. 46. ÔŚŐ (Mil.) Unghi mort = loc de pe distan╚Ťa de tragere a unei arme de foc pe care nu-l poate atinge proiectilul. (├Än pictur─â) Natur─â moart─â v. natur─â. ÔÖŽ Lini╚Ötit, lipsit de zgomot. ├Äl trezir─â b─ât─âi ├«n poart─â ├«n puterea nop╚Ťii, ├«n ceasurile t├«rzii ╚Öi moarte dinspre diminea╚Ť─â. DUMITRIU, V. L. 67. ÔÖŽ (Despre ora╚Öe, str─âzi etc.) Lipsit de via╚Ť─â, de activitate; ├«n care nu se ├«nt├«mpl─â nimic deosebit. 5. Fig. (Despre culori, nuan╚Ťe etc.) F─âr─â str─âlucire, mohor├«t. ├Än sat, pe uli╚Ťele viscolite, patrulau ├«n lung ╚Öi-n lat doroban╚Ťii din ╚śoimii, spintecind cu luciul mort al baionetelor suflarea aspr─â a criv─â╚Ťului. MIRONESCU, S. A. 23. 6. (├Än expr.) Limb─â moart─â = limb─â care a ├«ncetat a mai fi mijloc de comunicare. Ame╚Ťi╚Ťi de limbe moarte, de plane╚Ťi, de colbul ╚Öcolii, Confundam pe bietul dasc─âl cu un crai m├«ncat de molii. EMINESCU, O. I 140. Timp mort (mai ales la pl.) = lips─â de activitate a for╚Ťelor de munc─â sau a ma╚Öinilor ├«n timpul c├«nd ar trebui s─â lucreze; ├«ntrerupere neprev─âzut─â a muncii. Punct mort = pozi╚Ťie a unui mecanism biel─â-manivel─â care corespunde momentului c├«nd biela ╚Öi manivela au axele ├«n prelungire sau suprapuse. Inventar mort v. inventar. Linie moart─â = linie de cale ferat─â care se ├«nfund─â, servind numai pentru garare. Liter─â moart─â v. liter─â. A ajunge la un (sau ├«ntr-un) punct mort = a ajunge ├«ntr-un impas, ├«n imposibilitate de a g─âsi o solu╚Ťie. (Despre persoane) A fi (a se afla, a trece) pe linie moart─â = a nu mai ├«ndeplini sarcini de r─âspundere, a nu mai juca un rol de seam─â.
cap-de-mórt (fluture) s. m., art. cápul-de-mórt
mort adj. m., s. m., pl. mor╚Ťi; adj. f., s. f. mo├írt─â, pl. mo├írte
o├íia-m├│r╚Ťilor (pas─âre) s. f. art., g.-d. art. ├│ii-m├│r╚Ťilor
!urz├şc─â-mo├írt─â (plant─â) s. f., g.-d. art. urz├şcii-mo├írte; pl. urz├şci-mo├írte
cap-de-m├│rt (zool.) s. n.
mort adj. m., s. m., pl. mor╚Ťi; f. sg. mo├írt─â, pl. mo├írte
urz├şc─â-mo├írt─â s. f.
FLUTURUL-MÓRȚII s. v. cap-de-mort, fluture-cap-de-mort, strigă.
MORT adj. v. inanimat, neanimat, ne├«nsufle╚Ťit.
MORT adj., s. 1. adj., s. decedat, defunct, disp─ârut, r─âposat, (livr.) repauzat, (├«n limbajul bisericesc, pop. ╚Öi eufemistic) pierdut, (├«nv. ╚Öi pop.) pierit, (├«nv.) prist─âvit, s─âv├ór╚Öit. (~ul era un om ├«n v├órst─â.) 2. adj. inert, ne├«nsufle╚Ťit, nemi╚Öcat, rece, ╚Ťeap─ân. (L-a g─âsit ~.) 3. adj. v. ofilit.
OCHI-MÓRT s. v. tâmplă.
OS MÓRT s. v. eparven, exostoză, spavan.
URZIC─é-MO├üRT─é s. v. paracherni╚Ť─â.
Mort Ôëá viu
mort (mo├írt─â), adj. ÔÇô Decedat. ÔÇô Mr. mortu, megl., istr. mort. Lat. mortuus (Pu╚Öcariu 1110; REW 5695), cf. it., port. morto, fr., cat. mort, sp. muerto. ÔÇô Cf. moarte, mort─âciune. ÔÇô Der. mor╚Ť─ârie, s. f. (Banat, cimitir); mor╚Ťi╚Ö, adv. (├«n mod tenace); mor╚Ťiu, adv. (cu ├«nd─âr─âtnicie); mor╚Ťiu, adj. (ca pentru mort).
MORT2 ~╚Ťi m. Persoan─â care a murit; r─âposat; decedat; defunct. /<lat. mortuus
MORT1 mo├írt─â (mor╚Ťi, mo├írte) 1) Care a murit; care nu mai este viu; decedat; defunct; r─âposat. * Limb─â moart─â limb─â care a ├«ncetat s─â fie folosit─â ca limb─â matern─â. Linie moart─â linie de cale ferat─â care serve╚Öte numai pentru garare. Inventar ~ inventar neutilizat. Nici ~ a) pentru nimic ├«n lume; cu nici un pre╚Ť; b) niciodat─â. Mai mult ~ dec├ót viu a) sleit de puteri; istovit; extenuat; b) speriat peste m─âsur─â; ├«ngrozit. ~-copt (sau ~ ori copt) cu orice pre╚Ť; neap─ârat. Beat ~ foarte beat. ~ de oboseal─â (de foame, de sete etc.) foarte obosit (fl─âm├ónd, ├«nsetat etc.). A c─âdea ~ a) a muri; b) a nu mai putea de oboseal─â; a fi istovit. A umbla dup─â potcoave de cai mor╚Ťi (sau a umbla dup─â cai mor╚Ťi s─â le ia potcoavele) a umbla f─âr─â rost pe drumuri; a hoin─âri. A se face ~ ├«n p─âpu╚Öoi a se face c─â nu ╚Ötie nimic; a o face pe prostul. A umbla (sau a se ╚Ťine) ~ dup─â cineva a c─âuta s─â ob╚Ťin─â ceva cu orice pre╚Ť; a nu mai da r─âgaz cuiva. A dormi ~ a dormi ad├ónc. A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moart─â a se afla ├«n declin; a nu mai juca rolul de alt─âdat─â. 2) (despre vegeta╚Ťie) Care este f─âr─â frunze; desfrunzit. 3) (despre flori) Care ╚Öi-a pierdut vlaga ╚Öi fr─âgezimea; ofilit. 4) (despre localit─â╚Ťi, str─âzi) Care este lipsit de via╚Ť─â, de mi╚Öcare, de zgomot. 5) rar (despre culori) Care nu are str─âlucire; ╚Öters; sp─âl─âcit; decolorat. /<lat. mortuus
Asfaltit (Lacul) n. sau Marea Moartă, lac în Palestina în care se aruncă Iordanul (și de unde se scotea asfalt).
borz─â f. 1. Buc. insect─â, musc─â; 2. g├óndac negru (numit si g├óndacul mor╚Ťilor) de piaz─â rea. [Onomatopee (cf. b─ârz─âun)].
Marea-Moart─â f. V. Asfaltit.
mort a. 1. care a ├«ncetat din viea╚Ť─â; 2. fig. care a pierdut activitatea, anima╚Ťiunea sa: industrie moart─â; limb─â moart─â, care nu se mai vorbe╚Öte, ca latina. [Lat. MORTUUS]. ÔĽĹ m. cel ce a ├«ncetat din viea╚Ť─â: a ├«ngropa un mort.
mort, moart─â adj. (lat. m├│rtuus, part. d. m┼Ćri, a muri, din r─âd. mar, care exist─â ├«n scr. mr─ştas, mort, vgr. brot├│s, [din *mrot├│s], mortal [V. ambrozie], got. maurthr, asasinat, ucidere [de unde fr. meutre], germ. mord; vsl. mr─şeti, a muri, u-moriti, a omor├« [de unde rom. a omor├«]; it. pg. morio, pv. fr. cat. mort, sp. muerto). Care a murit, nu ma─ş este vi┼ş, nu ma─ş sufl─â: om mort. Fig. F─âr─â anima╚Ťiune, stagnant: ora╚Ö mort. Limb─â moart─â, care nu se ma─ş vorbe╚Öte de popor, ca latina. Natur─â moart─â, pictur─â care reprezent─â lucrur─ş, nu viet─â╚Ť─ş, nic─ş peizaje. Punct mort, punctu ├«n care un lucru se opre╚Öte singur ne ma─ş fiind ├«mpins de nimica, cum ar fi punctu p├«n─â unde ar putea ajunge un glon╚Ť tras drept ├«n sus or─ş ni╚Öte tratative care nu ma─ş pot ├«nainta. Beat mort, absolut beat. Subst. Om mort: Romani─ş ardea┼ş mor╚Ťi─ş. A te face mort ├«n popu╚Öo─ş (de la un vech─ş obice─ş de a arunca ├«n popu╚Öo─şu altu─şa un cadavru g─âsit pe mo╚Öia ta), a t─âcea ca s─â nu te descopere. A o l─âsa moart─â, a o l─âsa balt─â, a p─âr─âsi o ├«ntreprindere. A fi mort dup─â cineva sa┼ş ceva (Fam.), a muri, a nu ma─ş putea, a ─şubi (a dori) foarte mult. A fi mort copt dup─â cineva (Iron.), a fi foarte ├«namorat. V. decedat, defunct, r─âposat.
g├«ndacul-mor╚Ťilor s. v. BORZ─é.
mort adj. v. INANIMAT. NEANIMAT. NEÎNSUFLEȚIT.
MORT adj., s. 1. adj., s. decedat, defunct, disp─ârut, r─âposat, (livr.) repauzat, (├«n limbajul bisericesc, pop. ╚Öi eufemistic) pierdut, (├«nv. ╚Öi pop.) pierit, (├«nv.) prist─âvit, s─âv├«r╚Öit. (~ era un om ├«n v├«rst─â.) 2. adj. inert, ne├«nsufle╚Ťit, nemi╚Öcat, rece, ╚Ťeap─ân. (L-a g─âsit ~.) 3. adj. uscat, ve╚Öted. (Frunz─â ~.)
oaia-mor╚Ťilor s. v. BECA╚Ü─é. BECA╚ÜIN─é.
ochi-mort s. v. TÎMPLĂ.
os mort s. v. EPARVEN. EXOSTOZ─é. SPAVAN.
sufletul-mor╚Ťilor s. v. CAP-DE-MORT. FLUTURE-CAP-DE-MORT. STRIG─é.
urzică moartă s. v. PARACHERNIȚĂ.
DE MORTUIS NIL SINE BENE (lat.) despre mor╚Ťi numai de bine ÔÇô Dictonul, atribuit lui Chilon din Sparta, s-a r─âsp├óndit ├«n versiune latin─â.
MANUSCRISELE DE LA MAREA MOART─é (QUMRAN), texte str─âvechi scrise ├«n ebraic─â, arameic─â, nabateic─â, greac─â, latin─â, siriano-palestinian─â ╚Öi arab─â, dat├ónd din sec. 2 ├«. Hr.-2 d. Hr. Cuprind date pre╚Ťioase privind esenianismul ╚Öi geneza cre╚Ötinismului primitiv. Descoperite ├«n 1947 ├«n pe╚Öterile din regiunea de NV a M─ârii Moarte, ├«n apropiere de Qumran (unde ├«n sec. 3 ├«. Hr.-2 d. Hr. ╚Öi-a avut centrul o comunitate religioas─â, probabil, a esenienilor).
MAREA MOART─é (YAM HAMELAH, AL-BAHR AL MAYYIT), lac s─ârat ├«n Orientul Apropiat, ├«ntre Israel ╚Öi Iordania, pe fundul depr. tectonice Ghor, la 408 m sub nivelul m─ârii; 1.020 km2; lungime: 82 km; l─â╚Ťime max.: 18 km. Ad. max.: 356 m. Salinitate: 260ÔÇ░ (de 7,5 ori mai mare dec├ót aceea a Oceanului Planetar). ├Än el se vars─â fl. Iordan. Expl. de s─âruri de potasiu. Se mai nume╚Öte Lacul Asfaltit. ├Än pe╚Öterile din regiunile de NV a m─ârii au fost descoperite Manuscrisele de la M.M. (Qumran).
VIVOS VOCO, MORTUOS PLANGO, FULGURA FRANGO (lat.) chem pe cei vii, pl├óng pe cei mor╚Ťi, fr├óng fulgerele ÔÇô Schiller, ÔÇ×Das Lied von der GlockeÔÇŁ.
MORT subst. ╚Öi adj. 1. Mortu, Oprea (Puc 37); -l, ╚Ťig. (16 B V 19); Morteni s. 2. Mortoiu S. (Dealu 138). 3. Moarte, Carol, act. 4. Moartea b., unul din ctitorii bisericii din Torda╚Öi (Ard II 194); ┬ž┬ž 3 ╚Öi 4 < subst. moarte.
LAMIUM L., SUGEL, URZIC─é MOART─é, fam. Labiatae. Gem originar din Europa, Asia ╚Öi nordul Africii, cca 45 specii, erbacee, anuale sau perene, majoritatea cu tulpini patrunghiulare, cu frunze lipsite de stipele. Flori hermafrodite, caliciu cu 5 din╚Ťi, corol─â bilabiat─â, labiul superior boltit, cel inferior cu 2 lobi mici, laterali, uneori lipsesc, lobul mijlociu invers-cordiform, 14 sta- mine.
Marea Moartă (Lacul Asfaltat), lac în Orientul Apropiat, între Israel și Iordania, în care se varsă râul Iordan. Este lacul cu cea mai joasă altitudine de pe pământ (392 m sub nivelul mării) și cu o salinitate de 7,5 ori mai mare decât cea a oceanului planetar. Potrivit Vechiului Testament, aici s-au aflat orașele Sodoma, Gomora și altele, distruse de Dumnezeu pentru nelegiuirile locuitorilor lor.
a b─âga mortu-n cas─â expr. 1. a-i face cuiva nepl─âceri. 2. a da unui adversar o lovitur─â decisiv─â.
a dezgropa mor╚Ťii expr. a aduce ├«n discu╚Ťie lucruri mai vechi, f─âr─â leg─âtur─â cu obiectul unei dispute.
a face pe mortul ├«n p─âpu╚Öoi expr. 1. a se face c─â nu ╚Ötie nimic, a simula nevinov─â╚Ťia. 2. a sta nemi╚Öcat ├«n ├«ncercarea de a trece neobservat.
a fi cu mortul pe el expr. (intl.) a avea asupra sa obiectul furat.
a ├«nvia din mor╚Ťi expr. a se reface dup─â o boal─â sau un accident extrem de grav.
a l─âsa mortul expr. (intl.) 1. a renun╚Ťa la inten╚Ťia de a fura sau de a escroca pe cineva. 2. a abandona obiectele furate.
a o l─âsa moart─â expr. 1. a ├«nceta brusc o ac╚Ťiune. 2. a-╚Öi ├«ntrerupe brusc firul ideilor / o argumenta╚Ťie / un discurs etc.
a suge nasul la mor╚Ťi expr. (obs.) v. a o suge.
a tăcea ca mortul în păpușoi expr. a tăcea prefăcându-se că este preocupat de ceva foarte important pentru a nu răspunde la aluzii sau la învinuiri directe.
a umbla dup─â cai verzi pe pere╚Ťi / dup─â potcoave de cai mor╚Ťi expr. (pop.) a-╚Öi face planuri irealizabile, a fi nerealist.
a visa cai verzi pe pere╚Ťi / potcoave de cai mor╚Ťi expr. a visa, a spera lucruri irealizabile / fanteziste.
mort copt expr. cu orice pre╚Ť, neap─ârat; obligatoriu.
mortuÔÇÖ s. invar. (de╚Ť.) obiect interzis introdus ilicit ├«ntr-un penitenciar.
nici ├«n ruptul capului / mort expr. v. nici cu mili╚Ťia.
potcoave de cai mor╚Ťi expr. (d. dorin╚Ťe, afirma╚Ťii etc.) fantezii, elucubra╚Ťii.
timp mort expr. 1. timp ├«n care nu se ├«nt├ómpl─â nimic. 2. timp ├«n care cineva nu ac╚Ťioneaz─â.

Mort dex online | sinonim

Mort definitie

Intrare: Mort
Mort
Intrare: mort (s.m.)
mort 2 s.m. substantiv masculin
Intrare: mort (adj.)
mort 1 adj. adjectiv
Intrare: cap-de-mort
cap-de-mort substantiv masculin (numai) singular
Intrare: urzic─â-moart─â
urzic─â-moart─â substantiv feminin
Intrare: ochi-mort
ochi-mort substantiv masculin (numai) singular