Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru moroc─âneal─â

MOROC─éNE├üL─é, moroc─âneli, s. f. (Reg.) Ac╚Ťiunea de a moroc─âni; mustrare, cic─âleal─â. ÔÇô Moroc─âni + suf. -eal─â.
MOROC─éNE├üL─é, moroc─âneli, s. f. (Reg.) Ac╚Ťiunea de a moroc─âni; mustrare, cic─âleal─â. ÔÇô Moroc─âni + suf. -eal─â.
MOROC─éNE├üL─é, moroc─âneli, s. f. Ac╚Ťiunea de a moroc─âni; mustrare├žic─âleal─â.La vale iar s─â da pe jos, ca s─â nu se speteasc─â iepele. Chirie╚Öii, vr├«nd-nevr├«nd, trebuiau s─â se deie ╚Öi ei; c─âci li era lehamite de moroc─âneala lui mo╚Ö Nichifor. CREANG─é, P. 107.
moroc─âne├íl─â s. f., g.-d. art. moroc─ân├ęlii; pl. moroc─ân├ęli
moroc─âne├íl─â s. f., g.-d. art. moroc─ân├ęlii; pl. moroc─ân├ęli
MOROCĂNEÁLĂ s. posăcie, posomoreală, ursuzenie, ursuzlâc, (rar) posăceală. (~ unui om prost dispus.)
MOROCĂNEÁLĂ s. v. bodogăneală, cicăleală, dăscăleală, sâcâială.
morocăneală f. murmurare continuă: le era lehamite de morocăneala lui moș Nichifor CR.
moroc─âne├íl─â f., pl. el─ş. Ac╚Ťiunea de a moroc─âni.
MOROCĂNEALĂ s. posăcie, posomoreală, ursuzenie, ursuzlîc, (rar) posăceală. (~ unui om prost dispus.)
morocăneală s. v. BODOGĂNEALĂ. CICĂLEALĂ. DĂSCĂLEALĂ. SÎCÎIALĂ.

Moroc─âneal─â dex online | sinonim

Moroc─âneal─â definitie

Intrare: moroc─âneal─â
moroc─âneal─â substantiv feminin