Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru monosilabic

MONOSIL├üBIC, -─é, monosilabici, -ce, adj. Care are o singur─â silab─â; format din monosilabe. ÔÖŽ (Despre limbi) Format (mai ales) din cuvinte cu o singur─â silab─â. ÔÇô Din fr. monosyllabique.
MONOSIL├üBIC, -─é, monosilabici, -ce, adj. Care are o singur─â silab─â; format din monosilabe. ÔÖŽ (Despre limbi) Format (mai ales) din cuvinte cu o singur─â silab─â. ÔÇô Din fr. monosyllabique.
MONOSIL├üBIC, -─é, monosilabici, -e, adj. Care are o singur─â silab─â, format din monosilabe. Cuv├«nt monosilabic. Limb─â monosilabic─â. Ôľş ├Än limbile monosilabice, cuvintele nu pot avea familie. GRAUR, F. L. 154.
monosilábic adj. m., pl. monosilábici; f. monosilábică, pl. monosilábice
monosil├íbic adj. Ôćĺ silabic
MONOSILÁBIC adj. (LINGV.) monosilab, (rar) unisilab, unisilabic. (Cuvânt ~.)
MONOSILÁBIC, -Ă adj. (Despre cuvinte) Cu o singură silabă; (despre limbi) format din cuvinte monosilabe. [Cf. fr. monosyllabique].
MONOSIL├üBIC, -─é adj. (despre cuvinte) cu o singur─â silab─â. ÔŚŐ (despre limbi) format din monosilabe; unisilabic. (< fr. monosyllabique)
MONOSIL├üBIC ~c─â (~ci, ~ce) 1) (despre cuvinte) Care const─â dintr-o singur─â silab─â; monosilab. 2) (despre limbi) Care con╚Ťine, mai ales, cuvinte cu o singur─â silab─â. /<fr. monosyllabique
monosilabic a. compus din monosilabe.
*monosilábic, -ă adj. (mono- și silabic). Adv. Pin monosilabe: a te exprima monosilabic.
MONOSILABIC adj. (LINGV.) monosilab. (rar) unisilab, unisilabic. (Cuvînt ~.)
MONOSILÁBIC, -Ă adj. (cf. fr. monosyllabique): în sintagma cuvânt monosilabic (v.).

Monosilabic dex online | sinonim

Monosilabic definitie

Intrare: monosilabic
monosilabic adjectiv