MONOGRÁFIC, -Ă, monografici, -ce, adj. Care ține de monografie, privitor la monografie, propriu monografiei. – Din fr. monographique.

MONOGRÁFIC, -Ă, monografici, -ce, adj. Care ține de monografie, privitor la monografie, propriu monografiei. – Din fr. monographique.

MONOGRÁFIC, -Ă, monografici, -e, adj. Care ține de monografie, propriu monografiei. Cercetare monografică a unui grai.

monográfic (-no-gra-) adj. m., pl. monográfici; f. monográfică, pl. monográfice

monográfic adj. (sil. -gra-) → grafic

MONOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la monografie, de monografie. [< fr. monographique].

MONOGRÁFIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de monografie; propriu monografiei. Studiu ~. /<fr. monographique