Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 687554:

*monocórd n., pl. urĭ sau oarde (lat. monochórdon, d. vgr. monóhordon, d. mónos, singur, și hordé, coardă. V. coardă). Instrument muzical c’o singură coardă care servește la determinat raporturile numerice ale sunetelor și a acorda alte instrumente.

Monocord dex online | sinonim

Monocord definitie