Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru monobazic

MONOB├üZIC, monobazici, adj. (Despre acizi) Care are ├«n molecula lui un singur atom de hidrogen, apt de a fi ├«nlocuit cu un metal ╚Öi form├ónd numai o singur─â serie de s─âruri. ÔÇô Din fr. monobasique.
MONOB├üZIC, -─é, monobazici, -ce, adj. (Despre acizi) Care are ├«n molecula lui un singur atom de hidrogen, apt de a fi ├«nlocuit cu un metal ╚Öi form├ónd numai o singur─â serie de s─âruri. ÔÇô Din fr. monobasique.
MONOBÁZIC, -Ă, monobazici, -e, adj. (Despre acizi) Care are în molecula lui un singur atom de hidrogen, apt de a fi înlocuit cu un metal, formînd numai o singură serie de săruri.
monobázic adj. m., pl. monobázici
monobázic adj. m., pl. monobázici
MONOB├üZIC, -─é adj. (Despre acizi) Care con╚Ťine ├«n molecula sa un singur atom de hidrogen, apt de a fi ├«nlocuit cu un atom de metal. [Cf. fr. monobasique].
MONOB├üZIC, -─é adj. (despre acizi) care con╚Ťin ├«n molecula lor un singur atom de hidrogen, apt de a fi ├«nlocuit cu un atom de metal. (< fr. monobasique)
MONOB├üZIC ~c─â (~ci, ~ce) (despre acizi) Care con╚Ťine ├«n molecul─â un singur atom de hidrogen, apt de a fi ├«nlocuit cu un metal. /<fr. monobasique

Monobazic dex online | sinonim

Monobazic definitie

Intrare: monobazic
monobazic adjectiv