MONDENITÁTE, mondenități, s. f. Eveniment, întâmplare, particularitate a vieții mondene. ♦ Faptul de a fi monden; înclinare spre viața mondenă. – Din fr. mondanité (după modern).

MONDENITÁTE, mondenități, s. f. Eveniment, întâmplare, particularitate a vieții mondene. ♦ Faptul de a fi monden; înclinare spre viața mondenă. – Din fr. mondanité (după modern).

MONDENITÁTE, mondenități, s. f. Înclinare spre îndeletniciri mondene; îndeletnicire de acest fel.

mondenitáte s. f., g.-d. art. mondenitắții; pl. mondenitắți

mondenitáte s. f., g.-d. art. mondenității; pl. mondenități

MONDENITÁTE s.f. 1. Înclinare spre o viață mondenă. ♦ Vanitate mondenă. 2. (La pl.) Evenimente, întâmplări ale lumii mondene. [< monden + -itate, cf. fr. mondanité].

MONDENITÁTE s. f. 1. înclinare spre o viață mondenă. ◊ vanitate mondenă. 2. (pl.) evenimente ale lumii mondene. (după fr. mondanité)

MONDENITÁTE ~ăți f. 1) Eveniment sau particularitate din viața mondenă. 2) Caracter monden; stare specifică pentru societatea înaltă. /<fr. mondanité