MOLEȘEÁLĂ s. f. Stare de slăbire a energiei, însoțită de somnolență, lene etc.; toropeală, moliciune; sfîrșeală. O moleșeală mă cuprinse; îmi venea să mă întind și să dorm. SADOVEANU, P. 127. Moleșeala crescu, inundîndu-i ochii, inima. SAHIA, N. 37. Nu se putea mișca, nu vorbea, dar simțea o dulce moleșeală în tot trupul. BART, E. 351.