*mohaír n., pl. urĭ (fr. mohair [pron. de Francejĭ moer], d. engl. mohair, maĭ vechĭ mohaire și mockaire, care e ar. mohayar d. mo, capră, și haĭar, păr; it. mocajardo, mocajarro și camojardo; turc. muhayer, rus. muhoĭár, pol. muchojer. V. moar). Un fel de pînză supțire cam aspră de lînă pe care pe la noĭ o țese călugărițele). (Mohairu e gălbuĭ la început, dar pe urmă se poate și colora. E o varietate de pînză de casă maĭ fină și se numește și pînzică. Se țese cu multă muncă, și de aceĭa costa în 1914 vre-o 5 francĭ metru. Din el se fac rochiĭ femeĭeștĭ, ĭar din cel maĭ gros se fac și haĭne bărbăteștĭ de vară. Azĭ se face și în fabricĭ. Pin Orient se țese și din păr de capră de Angora). – Vechĭ muhaĭér și muhaír (după turc.).