modula definitie

13 definiții pentru modula

MODULÁ, modulez, vb. I. 1. Intranz. (Muz.) A trece de la o tonalitate la alta (după regulile armoniei). 2. Tranz. A exprima ceva prin inflexiuni ale vocii, a trece în chip melodios de la un ton la altul. 3. Refl. și tranz. A (se) modifica anumite mărimi caracteristice ale unei oscilații (spre a transmite semnale purtătoare de informații). 4. Tranz. (Înv.) A modela. – Din fr. moduler.
MODULÁ, modulez, vb. I. 1. Intranz. (Muz.) A trece de la o tonalitate la alta (după regulile armoniei). 2. Tranz. A exprima ceva prin inflexiuni ale vocii, a trece în chip melodios de la un ton la altul. 3. Refl. și tranz. A (se) modifica anumite mărimi caracteristice ale unei oscilații (spre a transmite semnale purtătoare de informații). 4. Tranz. (Înv.) A modela. – Din fr. moduler.
MODULÁ, modulez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la voce, rostire, cîntec) A exprima prin inflexiuni ale vocii, adaptate conținutului de idei, de sentimente, a trece în chip melodios de la un ton la altul. ◊ (Rar) A imita. Frînturi de vorbe ce încercau să moduleze dulcele glas omenesc, îi loveau auzul, ANGHEL, PR. 43. 2. A fasona, a executa artistic. Diana de Poitiers... modulată în linii unduioase. ODOBESCU, S. IIII 57. ♦ A modifica anumite mărimi caracteristice ale unei oscilații, astfel încît aceste mărimi să varieze în timp la fel cu anumite oscilații date.
modulá (a ~) vb., ind. prez. 3 moduleáză
modulá vb., ind. prez. 1 sg. moduléz, 3 sg. și pl. moduleáză
MODULÁ vb. 1. a(-și) mlădia. (Își ~ vocea.) 2. v. intona.
MODULÁ vb. I. tr. 1. A exprima ceva prin inflexiuni ale vocii; a schimba tonul, inflexiunile vocii; a ritma, a cadența. 2. A modifica amplitudinea, frecvența sau faza unei oscilații armonice. [< fr. moduler, cf. lat. modulari].
MODULÁ vb. tr. 1. a exprima ceva prin inflexiuni ale vocii; a schimba tonul, inflexiunile vocii; a ritma, a cadența. 2. a efectua o modulație (2). (< fr. moduler)
A MODULÁ ~éz 1. tranz. 1) muz. (arii, sunete, melodii etc.) A exprima prin inflexiuni ale vocii; a articula, trecând armonios de la un ton la altul. 2) fiz. A face să se moduleze. 2. intranz. muz. A emite o succesiune de sunete, schimbând tonul, înălțimea, accentul (conform regulilor armoniei). /<fr. modeler
A SE MODULÁ se ~eáză intranz. fiz. (despre mărimile caracteristice ale unor oscilații) A se modifica pentru a transmite semnale purtătoare de informație. /<fr. modeler
modulà v. 1. a face să treacă cântecul sau armonia prin diferite tonuri sau moduri; 2. a cadența: a modula frazele sale.
*moduléz v. tr. (lat. módulor, -ári). Trec melodic vocea de la un ton la altu: a modula un cîntec. Fig. Articulez melodic, cu oare-care sentiment: îmĭ modulez frazele. V. intr. Cînt melodic.
MODULA vb. 1. a(-și) mlădia. (Își ~ vocea.) 2. a intona. (~ cuvintele într-un mod specific.)

modula dex

Intrare: modula
modula verb grupa I conjugarea a II-a