MOCIRLÓS, -OÁSĂ, mocirloși, -oase, adj. (Despre un teren) Noroios. Căluții se încordară și izbutiră să tragă din clisa mocirloasă căruța. SADOVEANU, Z. C. 190. Copacii dezgoliți, aleele întroienite de foi uscate, pămîntul mocirlos în care crucile se aplecau pe-o coastă. BART, E. 258. Pîrîul Schitul, cu maluri rîpoase și cu fund mocirlos. ODOBESCU, S. III 581.