Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
9 definiții pentru mituială
MITUIÁLĂ, mituieli, s. f. Mituire; (concr.) mită. [Pr.: -tu-ia-] – Mitui + suf. -eală.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
MITUIÁLĂ, mituieli, s. f. Mituire; (concr.) mită. [Pr.: -tu-ia-] – Mitui + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
MITUIÁLĂ, mituieli, s. f. (Învechit) Mituire. De acum înainte... mituielile și mîncătoriile vor lipsi cu totul. FILIMON, la TDRG.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
mituiálă (rar) s. f., g.-d. art. mituiélii; pl. mituiéli
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
mituiálă s. f., g.-d. art. mituiélii; pl. mituiéli
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
MITUIÁLĂ s. v. mituire.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
MITUIÁLĂ s. v. mită, șperț.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
MITUIALĂ s. mituire, șperțuială, (astăzi rar) sfănțuială, sfănțuire, (înv.) rușfetărie, (fig.) ungere. (~ unui funcționar incorect.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
mituială s. v. MITĂ. ȘPERȚ.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Mituială dex online | sinonim
Mituială definitie
Intrare: mituială
mituială substantiv feminin
