MITOLÓGIC, -Ă, mitologici, -ce, adj. Care aparține mitologiei, care se referă la mitologie. ♦ Care se inspiră din mitologie. – Din fr. mythologique.

MITOLÓGIC, -Ă, mitologici, -ce, adj. Care aparține mitologiei, care se referă la mitologie. ♦ Care se inspiră din mitologie. – Din fr. mythologique.

MITOLÓGIC, -Ă, mitologici, -e, adj. Privitor la mitologie, care ține de mitologie, inspirat de mitologie. Nu mă pot opri de a face o comparație mitologică. NEGRUZZI, S. I 312. Dacă aș fi poet, și mai ales poet mitologic, aș edita întîi mitologia romînă care-i frumoasă. RUSSO, S. 16.

mitológic adj. m., pl. mitológici; f. mitológică, pl. mitológice

mitológic adj. → logic

MITOLÓGIC adj. (înv.) mitologicesc. (Basme ~.)

MITOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la mitologie, de mitologie. [Cf. fr. mythologique, gr. mythologikos].

MITOLÓGIC, -Ă adj. referitor la mitologie. (< fr. mythologique)

MITOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de mitologie; propriu mitologiei. Subiect ~. /<fr. mythologique

mitologic a. ce ține de mitologie.

*mitológic, -ă adj. (vgr. mythologikós). Relativ la mitologie: povestirĭ mitologice.

MITOLOGIC adj. (înv.) mitologicesc. (Basme ~.)