MITINGÍST, -Ă, mitingiști, -ste, s. m. și f. (Fam.) Persoană care participă des la mitinguri. – Miting + suf. -ist.

mitingíst (fam.) s. m., pl. mitingíști

mitingístă (fam.) s. f., g.-d. art. mitingístei; pl. mitingíste

mitingíst, -ă s. m. f. (peior.) Persoană care și-a făcut aproape o profesie din participarea la mitinguri ◊ „Cum de mitingiștii se prezintă la lucru?” Azi 8 V 90 p. 4. ◊ „[...] mitingiștii de profesie, ziariștii și bicicliștii.” R.l. 9 II 94 p. 1. ◊ „Mitingiștii tristului an 1990” R.l. 19 XI 96 p. 2; v. și Azi 157/90 p. 1, Cotid. 14 VIII 91 p. 2 (din miting + -ist; I. Preda în LR XLI/92 p. 589, A. Stoichițoiu în Hyperion III/94 p. 173)