Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru miologie

MIOLOG├ŹE s. f. Parte a anatomiei care studiaz─â natura, structura ╚Öi func╚Ťiile mu╚Öchilor; sarcologie. [Pr.: mi-o-] ÔÇô Din fr. myologie.
MIOLOG├ŹE s. f. Parte a anatomiei care studiaz─â natura, structura ╚Öi func╚Ťiile mu╚Öchilor; sarcologie. [Pr.: mi-o-] ÔÇô Din fr. myologie.
miolog├şe (mi-o-) s. f., art. miolog├şa, g.-d. miolog├şi, art. miolog├şei
miolog├şe s. f. (sil. mi-o-), art. miolog├şa, g.-d. miolog├şi, art. miolog├şei
MIOLOG├ŹE s.f. Parte a anatomiei care studiaz─â mu╚Öchii; sarcologie. [Pron. mi-o-, gen. -iei. / < fr. myologie, cf. gr. mys ÔÇô mu╚Öchi, logos ÔÇô studiu].
MIOLOG├ŹE s. f. parte a anatomiei care trateaz─â despre mu╚Öchi; sarcologie. (< fr. myologie)
MIOLOG├ŹE f. Ramur─â a anatomiei care se ocup─â cu studiul sistemului muscular. [Sil. mi-o-] /<fr. myologie
*miolog├şe f. (d. vgr. mys, guzgan, ╚Öoarice, fig. mu╚Öch─ş, ╚Öi -logie. Mys e tot una cu lat. mus, guzgan, dim. m├║sculus, ╚Öoricel, fig. mu╚Öch─ş. V. mu╚Öch─ş). Acea parte a anatomii─ş care se ocup─â de mu╚Öch─ş.
MIO-1 ÔÇ×mu╚Öchi, muscularÔÇŁ. ÔŚŐ gr. mys, myos ÔÇ×mu╚ÖchiÔÇŁ > fr. myo-, germ. id., engl. id., it. mio- > rom. mio-. Ôľí ~atrofie (v. -atrofie), s. f., sc─âdere a volumului unui mu╚Öchi, ca urmare a unor tulbur─âri metabolice; ~blast (v. -blast), s. n., celul─â a mezenchimului, care produce fibrele musculare striate; ~cardie (v. -cardie), s. f., afec╚Ťiune cardiac─â neinflamatorie ╚Öi degenerativ─â, care apare ├«n tulbur─ârile generale ale metabolismului; ~cel (v. -cel2), s. n., hernie muscular─â; ~cit (v. -cit), s. n., celul─â muscular─â; ~clonie (v. -clonie), s. f., contrac╚Ťie muscular─â brusc─â, involuntar─â ╚Öi dezordonat─â a mu╚Öchilor; ~crom (v. -crom), s. n., pigment de culoare ro╚Öie, prezent ├«n ╚Ťesutul muscular; ~dinamometru (v. dinamo-, v. -metru1), s. n., instrument cu care se m─âsoar─â puterea de contrac╚Ťie a unor grupe musculare; ~distonie (v. dis-, v. -tonie), s. f., tulburare a tonicit─â╚Ťii musculare; ~distrofie (v. dis-, v. -trofie), s. f., degenerescen╚Ť─â muscular─â nutri╚Ťional─â; ~gen (v. -gen1), s. n., protein─â de tipul albuminelor, care se g─âse╚Öte ├«n ╚Ťesutul muscular; ~graf (v. -graf), s. n., aparat utilizat pentru ├«nregistrarea grafic─â a contrac╚Ťiilor musculare; ~grafie (v. -grafie), s. f., ├«nregistrare a activit─â╚Ťii musculare cu ajutorul miografului; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., diagram─â ob╚Ťinut─â la miograf; ~liz─â (v. -liz─â), s. f., topire a ╚Ťesutului muscular; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â natura, structura ╚Öi func╚Ťiile mu╚Öchilor; ~malacie (v. -malacie), s. f., proces de ramolire a mu╚Öchilor; ~metrectomie (v. metr/o-1, v. -ectomie), s. f., opera╚Ťie chirurgical─â care const─â ├«n extirparea unei tumori benigne uterine ╚Öi a unei p─âr╚Ťi din peretele uterin; ~metru (v. -metru2), s. n., mu╚Öchi al peretelui uterin; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru bolile mu╚Öchilor; ~plasm─â (v. -plasm─â), s. f., protoplasm─â care ├«nconjoar─â nucleul celulei musculare; ~plastie (v. -plastie), s. f., opera╚Ťie chirurgical─â de transplant muscular; ~pragie (v. -pragie), s. f., sc─âdere a aptitudinilor func╚Ťionale ale unui organ; ~rafie (v. -rafie), s. f., opera╚Ťie chirurgical─â de suturare a unui mu╚Öchi distrus; ~rex─â (v. -rex─â), s. f., ruptur─â muscular─â; ~ritmie (v. -ritmie), s. f., mi╚Öcare involuntar─â care const─â din deplasarea ritmic─â ╚Öi lent─â a unor segmente musculare; ~scleroz─â (v. -scleroz─â), s. f., proces patologic de sclerozare a ╚Ťesutului muscular; ~stenometru (v. steno-, v. -metru1), s. n., instrument pentru m─âsurarea puterii de contrac╚Ťie a grupelor musculare; ~terapie (v. -terapie), s. f., metod─â terapeutic─â de remediere a dezechilibrului for╚Ťelor musculare prin exerci╚Ťii de gimnastic─â; ~tom (v. -tom), s. n., 1. Instrument chirurgical utilizat ├«n miotomie. 2. Parte a unei somite care se diferen╚Ťiaz─â ├«n mu╚Öchi scheletici. 3. Grup muscular inervat de un singur nerv spinal; ~tomie (v. -tomie), s. f., 1. Sec╚Ťionare chirurgical─â a unui mu╚Öchi. 2. Parte a anatomiei care trateaz─â despre disec╚Ťia mu╚Öchilor; ~tonie (v. -tonie), s. f., stare patologic─â manifestat─â prin tulbur─âri ├«n contrac╚Ťia mu╚Öchilor; ~tonometru (v. tono-, v. -metru1), s. n., instrument cu care se m─âsoar─â tonusul muscular; ~trop (v. -trop), adj., care prezint─â afinitate pentru ╚Ťesutul muscular.

Miologie dex online | sinonim

Miologie definitie

Intrare: miologie
miologie substantiv feminin
  • silabisire: mi-o-