Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

12 defini╚Ťii pentru minotaur

MINOT├üUR, minotauri, s. m. (├Än mitologia greac─â) Monstru cu cap de taur ╚Öi trup de om. ÔÇô Din fr. Minotaure, it. Minotauro, germ. Minotaurus.
MINOT├üUR, minotauri, s. m. Monstru mitologic, ├«nf─â╚Ťi╚Öat cu cap de taur ╚Öi trup de om. ÔÇô Din fr. Minotaure, it. Minotauro, germ. Minotaurus.
MINOTÁUR, minotauri, s. m. Monstru mitologic cu cap de om și trup de taur.
minotáur (-ta-ur) s. m., pl. minotáuri
minotáur s. m., pl. minotáuri
MINOT├üUR s.m. Fiin╚Ť─â fabuloas─â imaginat─â cu cap de om ╚Öi trup de taur. [Pron. -ta-ur. / < fr. minotaure, cf. Minotaur ÔÇô monstru m├ónc─âtor de oameni, ucis de Teseu].
MINOTÁUR s. m. (mit.) monstru imaginat cu corp de om și cap de taur. (< fr. minotaure, it. minotaure, germ. Minotaurus)
MINOTÁUR ~i m. (în mitologia greacă) Monstru cu trup de om și cap de taur. /<fr. Minotaure, it. Minotauro, germ. Minotaurus
Minotaur m. Mit. monstru, jumătate om și jumătate taur, care trăia în labirintul Cretei, fu răpus de Thezeu.
*minot├íur m. (vgr. min├│tauros). Mit. Un monstru cu trupu de om, ╚Öi capu de taur care locu─şa ├«n labirintu din Creta ╚Öi a fost ucis de Teze┼ş.
Minotaur = Minotaurus.
MINOTAURUL (├«n mitologia greac─â), monstru cu trup de om ╚Öi cap de taur. Z─âmislit de regina Pasifae, so╚Ťia lui Minos, cu taurul sacru trimis ├«mpotriva lui Minos de zeul Poseidon. Minos i-a ├«nchis ├«n Labirint ╚Öi i-a obligat pe atenieni s─â-i trimit─â la fiecare nou─â ani ╚Öapte tineri ╚Öi ╚Öapte tinere pentru a fi devora╚Ťi de acesta. Atena, afl├óndu-se printre ace╚Ötia, a fost salvat─â de Teseu, care, ajutat de Ariadna, l-a ucis.

Minotaur dex online | sinonim

Minotaur definitie

Intrare: minotaur
minotaur substantiv masculin
Intrare: Minotaur
Minotaur