MINIÁ, miniez, vb. I. Tranz. (Rar) A ilustra ceva cu miniaturi. Manuscris miniat cu dibăcie. – Pronunțat: -ni-a.

miniá (a ~) (rar) (-ni-a) vb., ind. prez. 3 miniáză, 1 pl. miniém (-ni-em); conj. prez. 3 să miniéze; ger. miniínd (-ni-ind)

miniá vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 3 sg. miniáză, 1 pl. miniém (sil. -ni-em); conj. prez. 3 sg. și pl. miniéze; ger. miniínd (sil. -ni-ind)

MINIÁ, miniéz, vb. I. Tranz. A ilustra cu miniaturi. (din it. miniare)

Minia = Minyas.