Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

23 defini╚Ťii pentru menajare

MENAJ├ü, menajez, vb. I. Tranz. 1. A trata pe cineva sau ceva cu ├«n╚Ťelegere, grij─â ╚Öi ├«ng─âduin╚Ť─â, a se purta bine cu cineva; a cru╚Ťa. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi cru╚Ťa s─ân─âtatea, for╚Ťele; a se ├«ngriji, a se feri. 2. (Rar) A nu irosi ├«n zadar, a economisi. 3. A preg─âti ceva cu dib─âcie, a procura; a ├«nlesni. ÔÇô Din fr. m├ęnager.
MENAJ├üRE, menaj─âri, s. f. Faptul de a (se) menaja; menajament. ÔÇô V. menaja.
MENAJ├ü, menajez, vb. I. Tranz. 1. A trata pe cineva sau ceva cu ├«n╚Ťelegere; grij─â ╚Öi ├«ng─âduin╚Ť─â, a se purta bine cu cineva; a cru╚Ťa. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi cru╚Ťa s─ân─âtatea, for╚Ťele; a se ├«ngriji, a se feri. 2. (Rar) A nu irosi ├«n zadar, a economisi. 3. (Fran╚Ťuzism), A preg─âti ceva cu dib─âcie, a procura; a ├«nlesni. ÔÇô Din fr. m├ęnager.
MENAJ├üRE, menaj─âri, s. f. Faptul de a (se) menaja; menajament. ÔÇô V. menaja.
MENAJ├ü, menajez, vb. I. 1. Tranz. A trata cu aten╚Ťie ╚Öi ├«ng─âduin╚Ť─â, a se purta bine, a proceda cu pruden╚Ť─â ╚Öi tact pentru a nu sup─âra pe cineva; a cru╚Ťa. S─â-╚Ťi menajez amorul t─âu propriu. C. PETRESCU, O. P.II 55. Unde aiurea ╚Öi-ar mai bate capul un comandant s─â menajeze asemenea scrupuluri? REBREANU, P. S. 126. ÔŚŐ (Rar) A economisi. Vreau s─â fac un stoc mai mare de articole, ca s─â-mi menajez timp ╚Öi pentru basmele mele. CARAGIALE, O. VII 126. 2. Refl. A-╚Öi cru╚Ťa s─ân─âtatea, a se ├«ngriji, a se cru╚Ťa.
MENAJ├üRE, menaj─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a menaja ╚Öi rezultatul ei; menajament, cru╚Ťare. Credeam c─â merit─â o soart─â mai dulce, o privire mai bl├«nd─â, o menajare cel pu╚Ťin relativ─â. CNOTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 6/4.
menaj├í (a ~) vb., ind. prez. 3 menaje├íz─â, 1 pl. menajß║»m; conj. prez. 3 s─â menaj├ęze; ger. menajß║ąnd
menajáre s. f., g.-d. art. menajắrii; pl. menajắri
menaj├í vb., ind. prez. 1 sg. menaj├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. menaje├íz─â, 1 pl. menaj─âm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. menaj├ęze; ger. menaj├ónd
menajáre s. f., g.-d. art. menajării; pl. menajări
MENAJ├ü vb. 1. v. cru╚Ťa. 2. a se conserva, a se cru╚Ťa, a se p─âstra, (├«nv.) a se menajarisi. (Te rog s─â te ~!)
MENAJ├üRE s. 1. cru╚Ťare. (~ unei persoane bolnave.) 2. menajament. (S─â-i spui cu ~.)
A menaja Ôëá a brusca, a brutaliza
MENAJ├ü vb. I. tr. 1. A trata atent ╚Öi binevoitor, a se purta bine fa╚Ť─â de cineva. ÔÖŽ refl. A-╚Öi cru╚Ťa puterile, a se ├«ngriji. 2. A folosi cu chibzuin╚Ť─â (un obiect, un fond etc.), a cru╚Ťa. [P.i. 3,6 -jeaz─â, ger. -j├ónd. / < fr. m├ęnager].
MENAJ├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a (se) menaja ╚Öi rezultatul ei; cru╚Ťare, ├«ngrijire. [< menaja].
MENAJ├ü vb. I. tr. 1. a trata atent ╚Öi binevoitor, a se purta bine fa╚Ť─â de cineva. 2. a folosi cu chibzuin╚Ť─â, a cru╚Ťa. II. refl. a-╚Öi cru╚Ťa puterile, a se ├«ngriji. (< fr. m├ęnager)
A MENAJ├ü ~├ęz tranz. 1) (persoane) A trata cu ├«n╚Ťelegere (pentru a nu umili); a cru╚Ťa. 2) (bunuri) A ├«ntrebuin╚Ťa cu m─âsur─â; a consuma cu economie ╚Öi grij─â; a economisi; a cru╚Ťa. A-╚Öi ~ hainele. A-╚Öi ~ for╚Ťele. 3) A preg─âti cu mult─â grij─â ╚Öi abilitate; a aranja. /<fr. m├ęnager
A SE MENAJ├ü m─â ~├ęz intranz. A-╚Öi p─âstra s─ân─âtatea ╚Öi for╚Ťele; a avea grij─â de sine; a se conserva. /<fr. m├ęnager
menaj├á v. 1. a cheltui cu economie: a-╚Öi menaja starea; 2. a nu obosi ├«n zadar: a-╚Öi menaja puterile; 3. a preg─âti cu dib─âcie: a menaja o ├«ntrevedere; 4. a trata cu aten╚Ťiune: a menaja pe cineva; 5. a-╚Öi c─âuta de s─ân─âtate: trebue s─â te menajezi.
*menaj├ęz v. tr. (fr. m├ęnager, d. m├ęnage, menaj). Cru╚Ť, economisesc, feresc de risip─â, stric─âc─şune or─ş osteneal─â: a menaja averea, bani─ş, s─ân─âtatea, c─âru╚Ťa, calu, trupa. Produc, procur, facilitez: a menaja o ├«ntrevedere. Tratez cu aten╚Ťiune, cu bl├«nde╚Ť─â: a menaja copii─ş. ├Äm─ş menajez vorbele, vorbesc pu╚Ťin sa┼ş cu pruden╚Ť─â.
MENAJA vb. 1. a cru╚Ťa, (├«nv. fig.) a ├«nconjura. (├Äl ~ c├«t putea de griji.) 2. a se conserva, a se cru╚Ťa, a se p─âstra, (├«nv.) a se menajarisi. (Te rog s─â te ~!)
MENAJARE s. 1. cru╚Ťare. (~ unei persoane bolnave.) 2. menajament. (S─â-i spui cu ~.)
menaja, menajez v. r. (iron.) a nu face nimic, a trândăvi, a lenevi.

Menajare dex online | sinonim

Menajare definitie

Intrare: menaja
menaja verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: menajare
menajare substantiv feminin