Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru megaric

MEG├üRIC, -─é, megarici, -ce, adj., s. m. 1. Adj. (├Än sintagma) ╚ścoala megaric─â = ╚Öcoal─â filosofic─â din Grecia antic─â ├«ntemeiat─â de Euclid din Megara. 2. S. m. Adept al acestei ╚Öcoli. [Acc. ╚Öi: megar├şc] ÔÇô Din fr. m├ęgarique.
MEG├üRIC, -─é, megarici, -ce, adj., s. m. 1. Adj. (├Än sintagma) ╚ścoala megaric─â = ╚Öcoal─â filozofic─â din Grecia antic─â ├«ntemeiat─â de Euclid din Megara. 2. S. m. Adept al acestei ╚Öcoli. ÔÇô Din fr. m├ęgarique.
!megáric adj. m., s. m., pl. megárici; adj. f. megárică, pl. megárice
megáric s. m., pl. megárici
MEG├üRIC, -─é adj. ╚ścoal─â megaric─â = ╚Öcoal─â filozofic─â idealist─â greceasc─â, ├«ntemeiat─â de Euclid din Megara, care c─âuta s─â uneasc─â etica idealist─â a lui Socrate cu doctrina eleat─â asupra existen╚Ťei imuabile, sus╚Ťin├ónd c─â singura existen╚Ť─â real─â ar fi binele imuabil. // s.m. ╚Öi f. Adept al acestei ╚Öcoli. [< fr. m├ęgarique, cf. Megara ÔÇô ora╚Ö ├«n Grecia antic─â].
MEG├üRIC, -─é I. adj. ╚Öcoal─â ~─â = ╚Öcoal─â filozofic─â greceasc─â ├«ntemeiat─â de Euclid din Megara, care c─âuta s─â uneasc─â etica idealist─â a lui Socrate cu doctrina eleat─â asupra existen╚Ťei imuabile, sus╚Ťin├ónd c─â singura existen╚Ť─â real─â ar fi binele. II. adj., s. m. (adept) al acestei ╚Öcoli. (< fr. m├ęgarique)
MEG├üRICI (< fr.) s. m. pl. Membri ai ╚Öcolii filozofice ├«ntemeiate de Euclid din Megara (c. 450-c. 374 ├«. Hr.) ╚Öi continuatori ai acestuia, numi╚Ťi, din cauza predilec╚Ťiei lor pentru controverse logice ╚Öi subtile, ╚Öi euristici. Principalii exponen╚Ťi: Diodor Cronos, Eubulide din Milet, Stilpon din Megara.

Megaric dex online | sinonim

Megaric definitie

Intrare: megaric (adj.)
megaric adjectiv
Intrare: megaric (s.m.)
megaric substantiv masculin