Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru megalit

MEGAL├ŹT, megali╚Ťi, s. m. Nume dat unor monumente preistorice (milen. III-II ├«. H.), cu func╚Ťie necunoscut─â (probabil funerar─â sau de cult), din blocuri sau dale mari de piatr─â brut─â cioplite sumar. ÔÇô Din fr. m├ęgalithe.
MEGAL├ŹT, megali╚Ťi, s. m. Nume dat unor monumente funerare sau religioase construite, ├«n epoca neolitic─â ╚Öi la ├«nceputul epocii bronzului, din blocuri de piatr─â brut─â sau cioplite sumar. ÔÇô Din fr. m├ęgalithe.
MEGAL├ŹT, megali╚Ťi, s. m. Nume generic dat unor monumente funerare sau de cult, de dimensiuni mari, construite din blocuri de piatr─â brut─â sau cioplit─â sumar ├«n epoca neolitic─â ╚Öi la ├«nceputul epocii bronzului. Megali╚Ťii cel mai bine p─âstra╚Ťi se afl─â ├«n Bretania.
megal├şt s. m., pl. megal├ş╚Ťi
megal├şt s. m., pl. megal├ş╚Ťi
MEGAL├ŹT s.m. Nume generic dat unor blocuri mari de piatr─â necioplit─â din epoca preistoric─â, care constituiau, probabil, monumente funerare sau de cult. [< fr. m├ęgalithe, cf. gr. megas ÔÇô mare, lithos ÔÇô piatr─â].
MEGAL├ŹT s. m. nume generic dat unor blocuri mari de piatr─â necioplit─â din epoca preistoric─â, monumente funerare sau de cult. (< fr. m├ęgalithe)
MEGAL├ŹT ~╚Ťi m. Monument preistoric funerar sau religios, alc─âtuit dintr-un bloc de piatr─â brut─â. /<fr. m├ęgalithe
MEGAL├ŹT (< fr. {i;} {s} mega- + gr. lithos ÔÇ×piatr─âÔÇŁ) s. n. Nume dat unor monumente preistorice (milen. 3-2 ├«. Hr.), cu func╚Ťie necunoscut─â (probabil funerar─â sau de cult), alc─âtuite fie dintr-un bloc mare, fie din suprapunerea unor blocuri sau dale mari de piatr─â sumar prelucrat─â. Formele cele mai obi╚Önuite de m. sunt menhirul, cromlehul ╚Öi dolmenul. R─âsp├óndi╚Ťi ├«n Europa de vest (Irlanda, Marea Britanie, Pen. Scandinavic─â, Pen. Iberic─â). Monumente de tip m. se g─âsesc ╚Öi ├«n Palestina, India, pen. Coreea, Japonia, Ucraina, Caucaz, Siberia, Africa de Nord.
MEGA- ÔÇ×mare, uria╚Ö, ├«naltÔÇŁ. ÔŚŐ gr. megas ÔÇ×uria╚Ö, mareÔÇŁ > fr. m├ęga, germ. id., it. id., engl. id. > rom. mega-. Ôľí ~aerofil (v. aero-, v. -fil1), adj., (despre un organism) care are nevoie de o cantitate crescut─â de oxigen pentru a supravie╚Ťui; ~biocenoz─â (v. bio-, v. -cenoz─â1), s. f., biocenoz─â foarte ├«ntins─â; ~cardie (v. -cardie), s. f., m─ârire a volumului inimii; ~carioblast (v. cario-, v. -blast), s. n., celul─â mare din m─âduva osoas─â, ocupat─â aproape ├«n ├«ntregime de nucleu; ~cariocit (v. cario-, v. -cit), s. n., celul─â uria╚Ö─â din m─âduva ro╚Öie osoas─â, a c─ârei citoplasm─â se fragmenteaz─â, produc├«nd pl─âcu╚Ťe sanguine; ~cariogram─â (v. cario-, v. -gram─â), s. f., propor╚Ťie a megacariotitelor ├«n diverse faze de matura╚Ťie; ~carp (v. -carp), adj., cu fructe mari; ~cefal (v. -cefal), adj., megalocefal*; ~cefalie (v. -cefalie), s. f., megalocefalie*; ~cromozom (v. cromo-, v. -zom), s. m., cromozom de dimensiuni mari, specific unor specii vegetale; ~dactil (v. -dactil), adj., care are degete mari; ~fanerofite (v. fanero-, v. -fit), s. f. pl., categorie de plante ├«n care se ├«ncadreaz─â arborii care dep─â╚Öesc ├«n─âl╚Ťimea de 30 m; ~gametofit (v. gameto-, v. -fit), s. n., 1. Gametofit femel. 2. Sac embrionar prezent la antofite; ~gametogenez─â (v. gameto-, v. -genez─â), s. f., proces de formare a macrogame╚Ťilor; ~heterocromatic (v. hetero-, v. -cromatic), adj., (despre o popula╚Ťie) ai c─ârui cromozomi con╚Ťin multe regiuni hetero-cromatice; ~lit (v. -lit1), s. m., bloc uria╚Ö de piatr─â, construit ├«n neolitic ╚Öi la ├«nceputul epocii bronzului, care constituia, probabil, un monument funerar sau de cult; ~litic (v. -litic1), adj., compus din pietre mari; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument pentru determinarea longitudinilor; ~prosopie (v. -prosopie), s. f., dezvoltare exagerat─â a fe╚Ťei; ~splanhnie (v. -splanhnie), s. f., megalosplanhnie*; ~spor (v. -spor), s. m., 1. Spor mare la pteridofite, din care se dezvolt─â protalul femel. 2. Celul─â-mam─â a sacului embrionar, la antofite; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. m., sporange uria╚Ö ├«n care se dezvolt─â macrosporii; ~sporocit (v. sporo-, v. -cit), s. n., 1. Celul─â care produce macrospori. 2. Stadiu ini╚Ťial al sacului embrionar; ~sporogenez─â (v. sporo-, v. -genez─â), s. f., proces de formare a macrosporilor, de dezvoltare a sacului embrionar ╚Öi de producere a game╚Ťilor, la plantele cu flori; ~teriu (v. -teriu), s. m., mamifer fosil edentat ╚Öi erbivor, de talie mare, care a tr─âit ├«n ter╚Ťiar ╚Öi cuaternar; ~term (v. -term), adj., (despre plante) care prefer─â regiunile calde; sin. megatermic; ~termic (v. -termic), adj., megaterm*; ~zom (~som) (v. -zom), s. m., granul─â alveolar─â mare din citoplasm─â; ~zoospor (v. zoo-, v. -spor), s. m., spor mare ciliat, plurinucleat ╚Öi mobil, prezent la alge.

Megalit dex online | sinonim

Megalit definitie

Intrare: megalit
megalit substantiv masculin