MECATRÓNIC, -Ă, mecatronici, -ce, adj. Care se referă sau se raportează la mecatronică. – Din fr. mecatronique, engl. mechatronic.

MECATRÓNICĂ, mecatronici, s. f. Disciplină tehnică aflată la interferența dintre electronică, mecanică și informatică. – Din fr. mécatronique, engl. mecatronics.