MAZDRÁC, mazdrace, s. n. (învechit și popular) Lance sau suliță lungă; p. ext. măciucă ghintuită. Generalul Isaiov ne-a îmbrăcat căzăcește, ne-a dat mazdrace, ne-a pus pistol și sabie la brîu. GHICA, S. 18. – Variante: măzărác (TEODORESCU, P. P. 482), măzărác (TEODORESCU, P. P. 293), mazdrág (PĂSCULESCU, E. P. 281) s. n.