Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru matura╚Ťie

MATUR├ü╚ÜIE, matura╚Ťii, s. f. 1. Totalitatea transform─ârilor pe care le sufer─â o celul─â sexual─â, un fruct sau un organism p├ón─â la dezvoltarea lor morfologic─â complet─â; proces de maturizare; maturare. 2. Totalitatea transform─ârilor fizice sau chimice pe care le sufer─â unele substan╚Ťe sau sisteme coloide ├«nainte de a ajunge la forma definitiv─â; maturizare. ÔÇô Din fr. maturation.
MATUR├ü╚ÜIE, matura╚Ťii, s. f. 1. Totalitatea transform─ârilor pe care le sufer─â o celul─â sexual─â, un fruct sau un organism p├ón─â la dezvoltarea lor morfologic─â complet─â; proces de maturizare; maturare. 2. Totalitatea transform─ârilor fizice sau chimice pe care le sufer─â unele substan╚Ťe sau sisteme coloide ├«nainte de a ajunge la forma definitiv─â; maturizare. ÔÇô Din fr. maturation.
MATUR├ü╚ÜIE s. f. 1. Totalitatea transform─ârilor pe care le sufer─â o celul─â sexual─â, un fruct sau un organism ├«ntreg, p├«n─â la dezvoltarea morfofiziologic─â complet─â. 2. Totalitatea transform─ârilor fizice sau chimice pe care le sufer─â anumite substan╚Ťe sau sisteme coloide, preparate pe cale chimic─â sau prin fermentare, ├«nainte de a ajunge la forma definitiv─â; maturizare.
matur├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. matur├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. matur├í╚Ťiei; pl. matur├í╚Ťii, art. matur├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
matur├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. matur├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. matur├í╚Ťiei; pl. matur├í╚Ťii, art. matur├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
MATURÁȚIE s. v. coacere.
MATUR├ü╚ÜIE s.f. 1. Totalitatea schimb─ârilor care se produc ├«ntr-o celul─â, ├«ntr-un organism etc. p├ón─â la maturitate; maturare. 2. Totalitatea transform─ârilor chimice sau fizice suferite de o substan╚Ť─â p├ón─â ajunge la forma definitiv─â. ÔÖŽ ├Ämb─âtr├ónire a materialelor sau a produselor nemetalice. [Pron. -╚Ťi-e, gen. -iei, var. matura╚Ťiune s.f. / cf. fr. maturation, lat. maturatio].
MATUR├ü╚ÜIE s. f. 1. totalitatea modific─ârilor care se produc ├«ntr-o celul─â, ├«ntr-un organism p├ón─â la maturitate. 2. transformare chimic─â sau fizic─â suferit─â de o substan╚Ť─â p├ón─â ajunge la forma definitiv─â. 3. ├«mb─âtr├ónire a materialelor, a produselor nemetalice. 4. stadiu de colectare a unui abces. (< fr. maturation, lat. maturatie)
MATUR├ü╚ÜIE ~i f. 1) Ansamblu de transform─âri sau de faze succesive prin care trece un organism p├ón─â c├ónd ajunge la nivelul dezvolt─ârii morfologice complete. 2) Ansamblu de modific─âri suferite de o celul─â sexual─â p├ón─â ce ajunge s─â fie apt─â pentru fecundare. 3) Totalitate de transform─âri fizice sau chimice prin care trece o substan╚Ť─â pentru a ajunge la propriet─â╚Ťile ei optime. /<fr. maturation
*matura╚Ťi├║ne f. (lat. matur├ítio, -├│nis). Coacerea fructelor. Fig. Coacerea unu─ş bubo─ş. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie.
MATURAȚIE s. (BOT.) coacere. (~ fructelor. )

Matura╚Ťie dex online | sinonim

Matura╚Ťie definitie

Intrare: matura╚Ťie
matura╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e