Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru matriculare

MATRICUL├ü, matriculez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A ├«nmatricula. 2. A aplica un semn caracteristic pe ceva. ÔÇô Din fr. matriculer.
MATRICUL├üR, -─é, matriculari, -e, adj. (Rar) Matricol (3). ÔÇô Din fr. matriculaire.
MATRICUL├ü, matriculez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A ├«nmatricula. 2. A aplica un semn caracteristic pe ceva. ÔÇô Din fr. matriculer.
MATRICUL├üR, -─é, matriculari, -e, adj. (Rar) Matricol (3). ÔÇô Din fr. matriculaire.
MATRICULÁR, -Ă, matricidari, -e, adj. (Rar) Care face parte dintr-o matricolă; al unei matricole. Număr matricular. Foaie matriculară.
matriculá (a ~) (rar) (ma-tri-) vb., ind. prez. 3 matriculeáză
matriculár (rar) (ma-tri-) adj. m., pl. matriculári; f. matriculáră, pl. matriculáre
matricul├í vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. matricul├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. matricule├íz─â
matriculár adj. m. (sil. -tri-), pl. matriculári; f. sg. matriculáră, pl. matriculáre
MATRICULÁ vb. v. înmatricula, înregistra, înscrie.
MATRICULÁRE s. v. înmatriculare, înregistrare, înscriere.
MATRICULÁR, -Ă adj. (Rar) Matricol. [< fr. matriculaire].
MATRICULÁR, -Ă adj. matricol. (< fr. matriculaire)
matricula vb. v. ÎNMATRICULA. ÎNREGISTRA. ÎNSCRIE.
matriculare s. v. ÎNMATRICULARE. ÎNREGISTRARE. ÎNSCRIERE.

Matriculare dex online | sinonim

Matriculare definitie

Intrare: matricula
matricula verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -tri-
Intrare: matriculare
matriculare substantiv feminin
Intrare: matricular
matricular adjectiv
  • silabisire: -tri-