Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru materialism

MATERIAL├ŹSM s. n. 1. Concep╚Ťie potrivit c─âreia lumea este alc─âtuit─â ├«n ├«ntregime din materie, toate evenimentele, actele ╚Öi st─ârile de lucruri fie sunt subordonate, fie pot fi reduse complet la obiectele materiale ╚Öi la conexiunile dintre ele. ÔŚŐ Materialism dialectic (La Marx ╚Öi Engels) = concep╚Ťie potrivit c─âreia materia ╚Öi mi╚Öcarea ei sunt guvernate de legi obiective: legea acumul─ârilor cantitative ╚Öi a salturilor calitative, legea unit─â╚Ťii ╚Öi a luptei contrariilor, legea neg─ârii nega╚Ťiei etc. Materialism istoric = tez─â dup─â care condi╚Ťiile economice determin─â via╚Ťa social─â, politic─â ╚Öi cultural─â, primele constituind baza, iar ultimele suprastructura. 2. (Depr.) Interes exagerat manifestat de cineva pentru problemele materiale. [Pr.: -ri-a-] ÔÇô Din fr. mat├ęrialisme, germ. Materialismus.
MATERIAL├ŹSM s. n. 1. Concep╚Ťie filozofic─â potrivit c─âreia materia este factorul prim, iar con╚Ötiin╚Ťa factorul derivat; spec. filozofie marxist─â. ÔŚŐ Materialism dialectic = ╚Ötiin╚Ťa despre raportul dintre materie ╚Öi con╚Ötiin╚Ť─â, despre legile cele mai generale ale mi╚Öc─ârii ╚Öi dezvolt─ârii naturii, societ─â╚Ťii ╚Öi cunoa╚Öterii, care este ├«n acela╚Öi timp baza filozofic─â a marxism-leninismului. Materialism istoric = parte integrant─â a filozofiei marxist-leniniste, al c─ârei obiect ├«l constituie societatea ├«n unitatea ╚Öi interac╚Ťiunea laturilor ei, legile generale ╚Öi for╚Ťele motrice ale dezvolt─ârii istorice. 2. (Depr.) Interes exagerat manifestat de cineva pentru problemele materiale. [Pr.: -ri-a-] ÔÇô Din fr. mat├ęrialisme, germ. Materialismus.
material├şsm (-ri-a-) s. n.
material├şsm s. n. (sil. -ri-a-)
MATERIAL├ŹSM s.n. 1. Orientare ├«n filozofie, opus─â idealismului, care solu╚Ťioneaz─â problema fundamental─â a filozofiei, afirm├ónd primordialitatea materiei, a existen╚Ťei ╚Öi caracterul secund, derivat, al spiritului, al con╚Ötiin╚Ťei. ÔŚŐ Materialism dialectic = concep╚Ťie filozofic─â a marxism-leninismului, care ├«mbin─â organic rezolvarea consecvent materialist─â a problemei fundamentale a filozofiei cu dialectica; materialism istoric = parte integrant─â a marxism-leninismului, av├ónd ca obiect societatea, legile generale ╚Öi for╚Ťele motrice ale dezvolt─ârii istorice; materialism mecanicist = filozofie materialist─â care explic─â toate fenomenele prin analogie cu cele mecanice; materialism vulgar = curent din sec. XIX care, ├«n esen╚Ť─â, reduce ├«ntreaga realitate, inclusiv con╚Ötiin╚Ťa, la materie. 2. (Depr.) Interes exagerat pentru problemele materiale. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. mat├ęrialisme, germ. Materialismus].
MATERIAL├ŹSM s. n. 1. orientare fundamental─â ├«n filozofie, opus─â idealismului, potrivit c─âreia lumea este, ├«n esen╚Ť─â, material─â ╚Öi cognoscibil─â. ÔÖŽ ~ dialectic = concep╚Ťie care ├«mbin─â organic rezolvarea consecvent materialist─â a problemei fundamentale a filozofiei cu dialectica; ~ istoric = concep╚Ťie filozofic─â av├ónd ca obiect societatea, legile generale ╚Öi for╚Ťele motrice ale dezvolt─ârii istorice; ~ economic = concep╚Ťie unilateral─â, metafizic─â, despre societate, care absolutizeaz─â rolul determinant al factorului economic ├«n dezvoltarea social─â; ~ ╚Ötiin╚Ťific-naturalist = concep╚Ťie exprim├ónd convingerea spontan─â a naturali╚Ötilor c─â lumea exterioar─â este o realitate obiectiv─â; ~ vulgar = curent care, ├«n esen╚Ť─â, reduce ├«ntreaga realitate, inclusiv con╚Ötiin╚Ťa, la materie. 2. interes exagerat pentru problemele materiale. (< fr. mat├ęrialisme, germ. Materialismus)
MATERIAL├ŹSM n. Concep╚Ťie filozofic─â care consider─â materia, natura, existen╚Ťa ├«n genere, ca fiind factor primordial, determinant, iar con╚Ötiin╚Ťa, spiritul, g├óndirea ca fiind factor secund, derivat. [Sil. -ri-a-] /<fr. mat├ęrialisme, germ. Materialismus
materialism n. sistema celor ce sus╚Ťin c─â totul e materie ╚Öi neag─â existen╚Ťa sufletului.
*material├şzm n. Sistema filosofii─ş materialiste, negarea existen╚Ťe─ş sufletulu─ş. Fig. Prea mare ─şubire de ban─ş ╚Öi de alte lucrur─ş materiale ╚Öi dispre╚Ťu calit─â╚Ťilor morale.
MATERIAL├ŹSM (< fr., germ.) s. n. Punct de vedere potrivit c─âruia lumea este alc─âtuit─â ├«n ├«ntregime din materie; toate evenimentele, actele ╚Öi st─ârile de lucruri fie sunt subordonate, fie pot fi reduse complet la obiecte materiale ╚Öi la conexiunile dintre ele. Forme ale m. se g─âsesc cel pu╚Ťin la Democrit ╚Öi Epicur, care au ├«ncercat s─â descrie procesele naturale ╚Öi experien╚Ťa uman─â prin dispunerea ╚Öi mi╚Öc─ârile atomilor ├«n vid. Ideile materialiste au fost revigorate ├«ncep├ónd cu sec. 17, ├«n leg─âtura cu noua fizic─â a lui Galilei ╚Öi Newton, de c─âtre Th. Hobbes, La Mettrie, dÔÇÖHolbach, acum contur├óndu-se proiectul unei concep╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice despre lume. M. din sec. 17 ╚Öi 18 nu admitea ├«ns─â dec├ót schimb─âri cantitative ale materiei ├Än sec. 19, Marx ╚Öi Engels au ├«ncercat s─â ├«nlocuiasc─â vechiul m. calificat drept ÔÇ×mecanicistÔÇŁ, cu propriul lor m. dialectic, potrivit c─âruia materie ╚Öi mi╚Öcarea ei sunt guvernate de legi obiective (preluate din Hegel): transformarea cantit─â╚Ťii ├«n calitate, ╚Öi invers; legea ├«ntrep─âtrunderii contrariilor; legea neg─ârii nega╚Ťiei. Concomitent, ei au afirmat ╚Öi un m. istoric, tez─â dup─â care condi╚Ťiile economice condi╚Ťioneaz─â via╚Ťa social─â, politic─â ╚Öi cultural─â, primele constituind ÔÇ×bazaÔÇŁ, iar ultimele ÔÇ×suprastructuraÔÇŁ.

Materialism dex online | sinonim

Materialism definitie

Intrare: materialism
materialism substantiv neutru
  • silabisire: -ri-a-