Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

23 defini╚Ťii pentru matematic

MATEM├üTIC1, matematici, s. m. (├Änv.) Matematician. ÔÇô Din it. matematico, germ. Mathematikus.
MATEM├üTIC2, -─é, matematici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul m─ârimilor, al rela╚Ťiilor cantitative ╚Öi al formelor spa╚Ťiale (cu ajutorul ra╚Ťionamentului deductiv). 2. Adj. Care se refer─â la matematic─â, care ╚Ťine de matematic─â, bazat pe principiile matematicii; de matematic─â, matematicesc. ÔÖŽ Fig. (Adverbial) Precis, riguros, exact. ÔÇô Din fr. math├ęmatique, lat. mathematica.
MATEM├üTIC2, -─é, matematici, -ce, adj. Care se refer─â la matematic─â, care ╚Ťine de matematic─â, bazat pe principiile matematicii; de matematic─â, matematicesc. ÔÖŽ Fig. (Adverbial) Precis, riguros, exact. ÔÇô Din fr. math├ęmatique, it. matematico.
MATEM├üTIC1, matematici, s. m. (├Änv.) Matematician. ÔÇô Din it. matematico, germ. Mathematikus.
MATEM├üTIC, -─é, matematici, -e, adj. Care se refer─â la matematic─â, de matematic─â, bazat pe principiile matematicii. Analiz─â matematic─â. Ôľş Dionis f─âcea c-un. creion un calcul matematic. EMINESCU, N. 35. ÔÖŽ Fig. Precis, riguros, exact.
matemátic1 adj. m., pl. matemátici; f. matemátică, pl. matemátice
matemátic2 (matematician) (înv.) s. m., pl. matemátici
matemátic adj. m., pl. matemátici; f. sg. matemátică, pl. matemátice
matemátic (matematician) s. m., pl. matemátici
MATEM├üTIC adj. (├«nv.) matematicesc. (Opera╚Ťie ~.)
MATEMÁTIC adv. v. exact, fix, precis, punct.
MATEMÁTIC s. v. astrolog, matematician.
MATEM├üTIC, -─é adj. Referitor la matematic─â, bazat pe matematic─â. ÔÖŽ adv. Exact, precis, riguros. [Cf. fr. math├ęmatique, it. matematico, germ. mathematisch < lat. mathematicus].
MATEM├üTIC, -─é I. adj. referitor la matematic─â, bazat pe principiile matematicii. ÔŚŐ (adv.) exact, precis, riguros. II. s. f. ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â m─ârimile, rela╚Ťiile cantitative ╚Öi formele spa╚Ťiale cu ajutorul ra╚Ťionamentului deductiv, entit─â╚Ťile de natur─â abstract─â, precum ╚Öi rela╚Ťiile dintre acestea. (< fr. math├ęmatique, lat. mathematicus, gr. mathematikos, /II/ lat. mathematica, it. matematica)
MATEM├üTIC1 ~c─â (~ci, ~ce) 1) Care ╚Ťine de matematic─â; bazat pe principiile matematicii. 2) Care v─âde╚Öte o exactitate riguroas─â. Precizie ~c─â. /<fr. math├ęmatique, it. matematico
MATEM├üTIC2 adv. Cu mare precizie. /<fr. math├ęmatique, it. matematico
matematic a. 1. relativ la matematice; 2. fig. riguros, exact. ÔĽĹ m. cel ce ╚Ötie sau profeseaz─â matematicile.
*matem├ític, -─â adj. (vgr. mathematik├│s, d. m├íthema, ╚Ötiin╚Ť─â, manth├íno, ├«nv─â╚Ť). Relativ la matematic─â: ╚Ötiin╚Ťe matematice. Fig. Perfect riguros, exact, precis: preciziune matematic─â. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care ╚Ötie matematica. S. f. ╚śtiin╚Ťa care se ocup─â de propriet─â╚Ťile m─ârimi─ş ├«ntru c├«t poate fi calculat─â sa┼ş m─âsurat─â (aritmetica, algebra, geometria, trigonometria ╚Ö. a.): a studia matematica sa┼ş matematicile (dup─â cum sub├«n╚Ťeleg─ş ╚Ötiin╚Ťa sa┼ş ╚Ötiin╚Ťele). Matematica pur─â, matematica abstract─â (algebra, geometria). Matematica mixt─â sa┼ş aplicat─â, care consider─â propriet─â╚Ťile m─ârimi─ş ├«n oarecare corpur─ş sa┼ş sub─şecte (astronomia, mecanica). Fizica matematic─â, ace─şa ├«n care legile fizice-s traduse pin ec┼şa╚Ťiun─ş. Adv. ├Än mod matematic, absolut precis: a calcula matematic.
MATEMATIC adj. (├«nv.) matematicesc. (Opera╚Ťie ~.)
matematic adv. v. EXACT. FIX. PRECIS. PUNCT.
matematic s. v. ASTROLOG. MATEMATICIAN.
GAZETA MATEMATIC─é, revist─â lunar─â de specialitate, care apare la Bucure╚Öti ├«ncep├ónd cu 15 sept. 1895, din ini╚Ťiativa unui colectiv de ingineri condus de I.M. Ionescu.
MATEM├üTIC, -─é adj. (cf. fr. math├ęmatique, it. matematico, lat. mathematicus): ├«n sintagma lingvistic─â matematic─â (v.).

Matematic dex online | sinonim

Matematic definitie

Intrare: matematic (adj.)
matematic adjectiv
Intrare: matematic (s.m.)
matematic substantiv masculin