MASTOIDIÁN, -Ă, mastoidieni, -e, adj. Care ține de mastoidă (1), care se referă la mastoidă, propriu mastoidei. Mușchi mastoidian. [Pr.: -to-i-di-an] – Din fr. mastoïdien.

MASTOIDIÁN, -Ă, mastoidieni, -e, adj. Care ține de mastoidă (1), care se referă la mastoidă, propriu mastoidei. Mușchi mastoidian. [Pr.: -to-i-di-an] – Din fr. mastoïdien.

mastoidián (-to-i-di-an) adj. m., pl. mastoidiéni (-di-eni); f. mastoidiánă, pl. mastoidiéne

mastoidián adj. m. (sil. -to-i-di-an), pl. mastoidiéni (sil. -di-eni); f. sg. mastoidiánă, pl. mastoidiéne

MASTOIDIÁN adj. v. mastoid.

MASTOIDIÁN, -Ă adj. Al apofizei mastoide. [Pron. -to-i-di-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. mastoïdien].

MASTOIDIÁN, -Ă adj., s. m. (mușchi) al apofizei mastoide. (< fr. mastoïdien)

MASTOIDIAN adj. (ANAT.) mastoid. (Mușchi ~.)