masculinizare definitie

12 definiții pentru masculinizare

MASCULINIZÁ, masculinizez, vb. I. Tranz. fact. și refl. A face să capete sau a căpăta trăsături masculine (1), bărbătești. – Din fr. masculiniser.
MASCULINIZÁRE, masculinizări, s. f. Faptul de a (se) masculiniza și rezultatul lui; spec. (Med.) apariție sau dezvoltare a caracterelor sexuale bărbătești la o persoană de sex feminin ca urmare a unor tulburări endocrine. – V. masculiniza.
MASCULINIZÁ, masculinizez, vb. I. Tranz. fact. și refl. A face să capete sau a căpăta trăsături masculine (1), bărbătești. – Din fr. masculiniser.
MASCULINIZÁRE, masculinizări, s. f. Faptul de a (se) masculiniza și rezultatul lui; spec. (Med.) apariție sau dezvoltare a caracterelor sexuale bărbătești la o persoană de sex feminin ca urmare a unor tulburări endocrine. – V. masculiniza.
masculinizá (a ~) vb., ind. prez. 3 masculinizeáză
masculinizáre s. f., g.-d. art. masculinizắrii
masculinizá vb., ind. prez. 1 sg. masculinizéz, 3 sg. și pl. masculinizeáză
masculinizáre s. f., g.-d. art. masculinizării
MASCULINIZÁ vb. I. tr., refl. 1. A face să capete, a căpăta caractere sau trăsături masculine. 2. (Despre substantive feminine) A (se) transforma în substantiv masculin. [Cf. fr. masculiniser].
MASCULINIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) masculiniza. [< masculiniza].
MASCULINIZÁ vb. I. tr., refl. a da, a căpăta trăsături masculine; a (se) viriliza. II. tr. a transforma un substantiv feminin într-unul masculin. (< fr. masculiniser)
A MASCULINIZÁ ~éz tranz. A face să capete trăsături masculine, bărbătești. /<fr. masculiniser

masculinizare dex

Intrare: masculiniza
masculiniza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: masculinizare
masculinizare substantiv feminin