Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

MAS├ü1, masez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) face masaj; a trage. ÔÇô Din fr. masser.
MAS├ü2, masez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) aduna ├«n num─âr mare, ├«n grup compact; a (se) concentra, a (se) ├«ngr─âm─âdi. ÔÇô Din fr. masser.
M├üS─é2, mese, s. f. 1. Mobil─â format─â dintr-o plac─â dreptunghiular─â, p─âtrat─â sau rotund─â, sprijinit─â pe unul sau pe mai multe picioare ╚Öi pe care se m─ân├ónc─â, se scrie etc. ÔŚŐ Mas─â verde = a) mas─â2 (1), de obicei acoperit─â cu postav verde, la care se joac─â jocuri de noroc; p. ext. joc de noroc; b) mas─â2 (1) ├«n jurul c─âreia stau diploma╚Ťii c├ónd duc tratative interna╚Ťionale. Mas─â rotund─â = dezbatere liber─â pe o tem─â dat─â, la care sunt chema╚Ťi s─â-╚Öi spun─â cuv├óntul speciali╚Ötii din domeniul respectiv (sau reprezentan╚Ťi ai publicului larg). Sal─â de mese = ├«nc─âpere ├«n care se serve╚Öte m├óncarea ├«ntr-o ╚Öcoal─â, ├«ntr-o cazarm─â, la o cantin─â etc. Mas─â cald─â = un fel de tejghea metalic─â ├«nc─âlzit─â pe care sunt expuse ╚Öi men╚Ťinute calde preparate alimentare, ├«n localurile de alimenta╚Ťie public─â. ÔŚŐ Loc. adv. Cu (sau pe) nepus─â mas─â = pe nea╚Öteptate, pe nepreg─âtite, deodat─â. ÔŚŐ Expr. Capul (sau fruntea) mesei = locul de cinste ocupat de unul dintre comeseni. A pune (sau a ├«ntinde, a a╚Öterne) masa = a aranja, a preg─âti ╚Öi a pune pe mas─â2 (1) toate cele necesare pentru a servi m├óncarea. A str├ónge masa = a aduna de pe mas─â2 (1) m├ónc─ârile r─âmase ╚Öi farfuriile, tac├ómurile etc. cu care s-a m├óncat. A nu avea ce pune pe mas─â = a nu avea cu ce tr─âi, a fi s─ârac. Pune-te (sau ├«ntinde-te) mas─â, scoal─â-te (sau ridic─â-te) mas─â = a) se spune despre cei care duc o via╚Ť─â plin─â de desf─ât─âri, care tr─âiesc f─âr─â griji, care a╚Öteapt─â totul de-a gata; b) se spune c├ónd e╚Öti obligat s─â serve╚Öti mereu de m├óncare. A ├«ntinde mas─â mare sau a ╚Ťine mas─â ├«ntins─â = a primi invita╚Ťi mul╚Ťi, a oferi ospe╚Ťe, banchete; p. ext. a se ╚Ťine de petreceri. A pune (pe cineva) la mas─â cu tine = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat. ÔÖŽ (Cu sens colectiv) Persoanele care stau ├«n jurul aceleia╚Öi mese2 (1) ╚Öi m─ân├ónc─â; mesenii. 2. Ceea ce se m─ân├ónc─â; m├óncare, bucate; p. ext. pr├ónz, cin─â; osp─â╚Ť, banchet. ÔŚŐ ├Änainte de mas─â = a) ├«n partea zilei care preced─â pr├ónzul; b) ├«n fiecare diminea╚Ť─â. Dup─â mas─â = a) ├«n partea zilei care urmeaz─â dup─â pr├ónz; dup─â-amiaz─â; b) ├«n fiecare dup─â-amiaz─â. ÔŚŐ Expr. A lua masa sau a sta (ori a ╚Öedea) la mas─â = a m├ónca de pr├ónz sau de cin─â. A avea cas─â ╚Öi mas─â = a avea ce-i trebuie pentru a tr─âi. A-i fi (cuiva) casa cas─â ╚Öi masa mas─â = a duce o via╚Ť─â ordonat─â, f─âr─â necazuri. 3. Nume dat mai multor obiecte sau p─âr╚Ťi de obiecte care seam─ân─â cu o mas─â2 (1) ╚Öi se folosesc ├«n diverse scopuri practice. ÔŚŐ Mas─â de opera╚Ťie = obiect de metal pe care este ├«ntins un pacient ├«n timpul interven╚Ťiei chirurgicale. 4. Compus: (Bot.) masa-raiului = plant─â erbacee cu flori roz-purpurii (Sedum carpaticum). ÔÇô Lat. mensa.
M├üS─é1, mase, s. f. 1. Mul╚Ťime compact─â de oameni, considerat─â ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale popula╚Ťiei. ÔŚŐ Loc. adj. De mas─â = care cuprinde, care antreneaz─â o (├«ntreag─â) colectivitate uman─â. ÔŚŐ C├óntec de mas─â (sau de mase) = c├óntec cu con╚Ťinut patriotic, av├ónd un caracter mobilizator. 2. ├Ängr─âm─âdire de elemente (de aceea╚Öi natur─â ori diferite) care alc─âtuiesc ├«mpreun─â un singur corp; (totalitatea unui) corp format printr-o asemenea ├«ngr─âm─âdire de elemente. ÔŚŐ Mas─â verde = nutre╚Ť pentru vite; furaj. Mase plastice = materiale plastice. Mas─â de aer = por╚Ťiune imens─â, relativ omogen─â, a troposferei, cu propriet─â╚Ťi distincte fa╚Ť─â de por╚Ťiunile ├«nconjur─âtoare. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. ├Än mas─â = a) ├«n cantitate mare; masiv. Transporturi ├«n mas─â; b) cu to╚Ťii; ├«n num─âr mare. ÔÖŽ Cantitate mare din ceva (├«n raport cu restul ansamblului). ÔŚŐ Masa vocabularului = partea cea mai mare ╚Öi mai mobil─â a vocabularului. ÔÖŽ Corp solid, compact; bloc. 3. (Fiz.) Cantitatea de materie a unui corp considerat─â ca o m─ârime caracteristic─â (├«n raport cu volumul). ÔŚŐ Mas─â atomic─â = greutate atomic─â. Mas─â molecular─â = greutate molecular─â. Mas─â specific─â = densitate. 4. (Jur.) Totalitate a creditelor sau a datoriilor unui falit; fond b─ânesc al unei succesiuni sau al unei ├«ntreprinderi lucrative. ÔÇô Din fr. masse.
MASS-M├ëDIA s. f. Termen care desemneaz─â ansamblul mijloacelor ╚Öi modalit─â╚Ťilor tehnice moderne de informare ╚Öi influen╚Ťare a opiniei publice, cuprinz├ónd radioul, televiziunea, presa, internetul etc.; mijloace de comunicare ├«n mas─â. [Pr.: -di-a] ÔÇô Cuv. engl.
MAS├ü1, masez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) face masaj; a trage. ÔÇô Din fr. masser.
MAS├ü2, masez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) aduna ├«n num─âr mare, ├«n grup compact; a (se) concentra, a (se) ├«ngr─âm─âdi. ÔÇô Din fr. masser.
M├üS─é2, mese, s. f. 1. Mobil─â format─â dintr-o plac─â dreptunghiular─â, p─âtrat─â sau rotund─â, sprijinit─â pe unul sau pe mai multe picioare ╚Öi pe care se m─ân├ónc─â, se scrie etc. ÔŚŐ Mas─â verde = a) mas─â2 (1), de obicei acoperit─â cu postav verde, la care se joac─â jocuri de noroc; p. ext. joc de noroc; b) mas─â2 (1) ├«n jurul c─âreia stau diploma╚Ťii c├ónd duc tratative interna╚Ťionale. Mas─â rotund─â = dezbatere liber─â pe o tem─â dat─â, la care sunt chema╚Ťi s─â-╚Öi spun─â cuv├óntul speciali╚Ötii din domeniul respectiv (sau reprezentan╚Ťi ai publicului larg). Sal─â de mese = ├«nc─âpere ├«n care se serve╚Öte m├óncarea ├«ntr-o ╚Öcoal─â, ├«ntr-o cazarm─â, la o cantin─â etc. Mas─â cald─â = un fel de tejghea metalic─â ├«nc─âlzit─â pe care sunt expuse ╚Öi men╚Ťinute calde preparate alimentare, ├«n localurile de alimenta╚Ťie public─â. ÔŚŐ Loc. adv. Cu (sau pe) nepus─â mas─â = pe nea╚Öteptate, pe nepreg─âtite, deodat─â. ÔŚŐ Expr. Capul (sau fruntea) mesei = locul de cinste ocupat de unul dintre comeseni. A pune (sau a ├«ntinde, a a╚Öterne) masa = a aranja, a preg─âti ╚Öi a pune pe mas─â2 (1) toate cele necesare pentru a servi m├óncarea. A str├ónge masa = a aduna de pe mas─â2 (1) m├ónc─ârile r─âmase ╚Öi farfuriile, tac├ómurile etc. cu care s-a m├óncat. A nu avea ce pune pe mas─â = a nu avea cu ce tr─âi, a fi s─ârac. Pune-te (sau ├«ntinde-te) mas─â, scoal─â-te (sau ridic─â-te) mas─â = a) se spune despre cei care duc o via╚Ť─â plin─â de desf─ât─âri, care tr─âiesc f─âr─â griji, care a╚Öteapt─â totul de-a gata; b) se spune c├ónd e╚Öti obligat s─â serve╚Öti mereu de m├óncare. A ├«ntinde mas─â mare sau a ╚Ťine mas─â ├«ntins─â = a primi invita╚Ťi mul╚Ťi, a oferi ospe╚Ťe, banchete; p. ext. a se ╚Ťine de petreceri. A pune (pe cineva) la mas─â cu tine = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat. ÔÖŽ (Cu sens colectiv) Persoanele care stau ├«n jurul aceleia╚Öi mese2 (1) ╚Öi m─ân├ónc─â; mesenii. 2. Ceea ce se m─ân├ónc─â; m├óncare, bucate; p. ext. pr├ónz, cin─â; osp─â╚Ť, banchet. ÔŚŐ ├Änainte de mas─â = a) ├«n partea zilei care preced─â pr├ónzul; b) ├«n fiecare diminea╚Ť─â. Dup─â mas─â = a) ├«n partea zilei care urmeaz─â dup─â pr├ónz; dup─â-amiaz─â; b) ├«n fiecare dup─â-amiaz─â. ÔŚŐ Expr. A lua masa sau a sta (ori a ╚Öedea) la mas─â = a m├ónca de pr├ónz sau de cin─â. A avea cas─â ╚Öi mas─â = a avea ce-i trebuie pentru a tr─âi. A-i fi (cuiva) casa cas─â ╚Öi masa mas─â = a duce o via╚Ť─â ordonat─â, f─âr─â necazuri. 3. Nume dat mai multor obiecte sau p─âr╚Ťi de obiecte care seam─ân─â cu o mas─â2 (1) ╚Öi se folosesc ├«n diverse scopuri practice. ÔŚŐ Mas─â de opera╚Ťie = obiect de metal pe care este ├«ntins un pacient ├«n timpul interven╚Ťiei chirurgicale. 4. Compus: (Bot.) masa-raiului = plant─â erbacee cu flori roz-purpurii (Sedum carpaticum). ÔÇô Lat. mensa.
M├üS─é1, mase, s. f. 1. Mul╚Ťime compact─â de oameni, considerat─â ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale popula╚Ťiei. ÔŚŐ Loc. adj. De mas─â = care cuprinde, care antreneaz─â o (├«ntreag─â) colectivitate uman─â. ÔŚŐ C├óntec de mas─â (sau de mase) = c├óntec cu con╚Ťinut patriotic, av├ónd un caracter mobilizator. 2. ├Ängr─âm─âdire de elemente (de aceea╚Öi natur─â ori diferite) care alc─âtuiesc ├«mpreun─â un singur corp; (totalitatea unui) corp format printr-o asemenea ├«ngr─âm─âdire de elemente. ÔŚŐ Mas─â verde = nutre╚Ť pentru vite; furaj. Mase plastice = materiale plastice. Mas─â de aer = por╚Ťiune imens─â, relativ omogen─â, a troposferei, cu propriet─â╚Ťi distincte fa╚Ť─â de por╚Ťiunile ├«nconjur─âtoare. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. ├Än mas─â = a) ├«n cantitate mare; masiv. Transporturi ├«n mas─â; b) cu to╚Ťii; ├«n num─âr mare. ÔÖŽ Cantitate mare din ceva (├«n raport cu restul ansamblului). ÔŚŐ Masa vocabularului = partea cea mai mare ╚Öi mai mobil─â a vocabularului. ÔÖŽ Corp solid, compact; bloc. 3. (Fiz.) Cantitatea de materie a unui corp considerat─â ca o m─ârime caracteristic─â (├«n raport cu volumul). ÔŚŐ Mas─â atomic─â = greutate atomic─â. Mas─â molecular─â = greutate molecular─â. Mas─â specific─â = densitate. 4. (Jur.) Totalitate a creditelor sau a datoriilor unui falit; fond b─ânesc al unei succesiuni sau al unei ├«ntreprinderi lucrative. ÔÇô Din fr. masse.
MASS-M├ëDIA s. n. pl. Totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio, televiziune, pres─â etc.). [Pr.: -di-a] ÔÇô Cuv. engl.[1]
MAS├ü1, masez, vb. I. Tranz. A face masaj. V. fric╚Ťiona.
MASÁ2, masez, vb. I. Tranz. (Cu privire la persoane; mai rar la lucruri) A concentra intr-un grup mare, compact. (Refl.) Vînzătorii de ziare se masează la ușa tipografiilor, în întuneric. BOGZA, A. Î. 251.
M├üS─é1, mese, s. f. 1. Mobil─â, de obicei de lemn, format─â dintr-o plac─â (dreptunghiular─â, rotund─â etc.) sprijinit─â pe unul sau pe mai multe picioare ╚Öi av├«nd diverse ├«ntrebuin╚Ť─âri. De la masa mea de sub nuc, ├«l priveam acum coborind c─ârarea, posomor├«t. C. PETRESCU, S. 177. ├Äntre cele dou─â fere╚Öti de la st├«ng─â, o mas─â de brad alb odat─â, dar mohor├«t acum de vremuri. HOGA╚ś, M. N. 137. Cu perdelele l─âsate ╚śed la masa mea de brad, Focul p├«lp├«ie ├«n sob─â, Iar─â eu pe g├«nduri cad. EMINESCU, O. I 105. Capra sare masa, iada sare casa, se spune c├«nd copiii ├«ntrec pe p─ârin╚Ťii lor ├«n r─âut─â╚Ťi. Masa verde = a) mas─â (de obicei acoperit─â cu postav verde) ├«n jurul c─âreia stau cei ce joac─â jocuri de noroc (mai ales c─âr╚Ťi); b) mas─â ├«n jurul c─âreia stau diploma╚Ťii c├«nd discut─â probleme interna╚Ťionale. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri indic├«nd destina╚Ťia) Trecur─â pe l├«ng─â masa de opera╚Ťie, simpl─â, cu vopseaua alb─â cojit─â pe alocuri. DUMITRIU, N. 236. C├«nd obosesc, deschid fereastra ╚Öi ├«ntorc spatele mesei de lucru. C. PETRESCU, ├Ä. II 267. ╚śi ce?... n-au s─â m─â duc─â pe masa de disec╚Ťii? MACEDONSKI, O. I 44. ÔŚŐ (├Äntrebuin╚Ťat─â ├«n primul r├«nd pentru a m├«nca pe ea) Florica a╚Öternea ├«n mijlocul ogr─âzii, pe masa rotund─â ╚Öi scurt─â ├«n picioare, m─âm─âliga. BUJOR, S. 28. ├Äntr-o clip─â masa e plin─â cu de-ale gurii. VLAHU╚Ü─é, O. A. I 88. R─âpede fac alte bucate, le pun pe mas─â ╚Öi apoi z├«nele se fac nev─âzute. CREANG─é, O. A. 274. La mijloc de mas─â ╚Öi la col╚Ť de ╚Ťar─â (= ├«n locul cel mai bun). ÔŚŐ Fa╚Ť─â de mas─â v. fa╚Ť─â. Serviciu de mas─â v. serviciu. Sal─â de mese = ├«nc─âpere unde se serve╚Öte m├«ncare ├«ntr-o ╚Öcoal─â, cazarm─â etc. Solda╚Ťii mai stau ├«nc─â ├«n sala de mese. SAHIA, N. 116. Mas─â ├«ntins─â = mas─â plin─â cu bucate, preg─âtit─â cu tac├«- muri ╚Öi vesel─â pentru mult─â lume. (Ironic) ├«╚Öi lua c─âtinel drumul spre gazd─â, unde-l a╚Ötepta s─âr─âcia cu masa ├«ntins─â. CREANG─é, O. A. 98. Capul (sau fruntea) mesei = locul de cinste, ocupat de cineva printre comeseni. Baba ╚Öi mo╚Öneagul pe cari i-au pus ├«n capul mesei. CREANG─é, P. 102. Socrul roag─â-n capul mesei s─â pofteasc─â s─â se pun─â Nunul mare. EMINESCU, O. I 85. ÔŚŐ Loc. adv. Cu (sau pe) nepus─â mas─â (sau, rar, cu nepus ├«n mas─â) = pe nea╚Öteptate, pe nepreg─âtite. Nenorocita, ie╚Öind cu nepus ├«n mas─â ╚Öi nec─âjit─â ca vai de ea, s-a dus iar─â╚Öi la f├«nt├«n─â. CREANG─é, P. 98. Am sc─âpat din Foc╚Öani cum am putut...cu nepus ├«n mas─â. ALECSANDRI, T. I 117. ÔŚŐ Expr. A pune (sau a a╚Öterne) masa = a a╚Öterne fa╚Ťa de mas─â, a a╚Öeza farfuriile ╚Öi tac├«murile folosite pentru a m├«nca. A str├«nge masa = a aduna, a lua farfuriile, tac├«murile etc. (dup─â ce s-a m├«ncat). Mama Zoi╚Ťa str├«ngea masa, arunc├«nd f─ârm─âturile la pui. BUJOR, S. 87. A nu avea ce pune pe mas─â = a nu avea cu ce tr─âi, a fi ├«n mare s─âr─âcie. 2. Ceea ce se m─ân├«nc─â (mai ales la amiaz─â ╚Öi seara), m├«ncare, bucate; pr├«nz, cin─â; p. ext. osp─â╚Ť, banchet. De cele mai multe ori mi se aducea masa sus. C. PETRESCU, ├Ä. II 238. C├«t a ╚Ťinut masa, cu fruntea-nseninat─â M─âria-sa pe Despot z├«mbind l-a ascultat. ALECSANDRI, T. II 99. ÔŚŐ Expr. A lua masa = a m├«nca pr├«nzul sau cina. Vrei s─â lu─âm m├«ine sear─â masa ├«mpreun─â? ARGHEZI, P. T. 134. A da o mas─â v. d a3 (1). A ├«ntinde masa (sau mas─â mare) = a pune masa (pentru multe persoane), a primi invita╚Ťi (mul╚Ťi) la mese bogate. Stroie Orheianu intr─â ├«n odaia unde era ├«ntins─â masa. SADOVEANU, O. VII 53. Cum n-a mai ├«ntins mas─â mare, prietenii s-au f─âcut nev─âzu╚Ťi. CARAGIALE, P. 121. A sta la mas─â = a m├«nca pr├«nzul sau cina. Dar pe un v├«rf de munte st─â Mihai la mas─â. BOLINTINEANU, O. 31. (A nu avea) nici cas─â, nici mas─â = a nu avea ce-i trebuie; a fi f─âr─â c─âp─ât├«i. A doua zi, nici tu cas─â, nici tu mas─â, b─âiatul ├«ncepu iar─â╚Öi s─â pl├«ng─â. ISPIRESCU, E. 162. A-i fi (cuiva) casa cas─â ╚Öi masa mas─â = a duce o via╚Ť─â ordonat─â ╚Öi lipsit─â de griji, a tr─âi tihnit, f─âr─â necazuri. S-ajungi mireas─â, s-ajungi cr─âias─â! Calea s─â-╚Ťi fie numai cu flori, ╚śi casa cas─â ╚Öi masa mas─â. ALECSANDRI, P. III 46. ÔŚŐ Loc. adv. ├Änainte de mas─â = ├«n partea zilei care precede masa de pr├«nz; ├«nainte de amiaz─â. Dup─â-mas─â = a) ├«n partea zilei care urmeaz─â dup─â masa de pr├«nz; dup─â pr├«nz, dup─â-amiaz─â. Mi-a trimis dup─â-mas─â un bile╚Ťel. DUMITRIU, N. 36. (Substantivat) Am a╚Öteptat-o toat─â dup─â-masa ╚Öi n-a venit. DEMETRIUS, C. 104; b) (adverbial) ├«n fiecare dup─â-mas─â. Dup─â-mas─â (sau dup─â-masa) copiii dorm. 3. Plac─â sau platform─â izolat─â sau f─âc├«nd parte dintr-un sistem tehnic, pe care se a╚Öaz─â obiecte, se fac opera╚Ťii tehnice sau care serve╚Öte la conducerea sau la transportarea pieselor ├«n timpul unui proces de fabrica╚Ťie. 4. Corp metalic mare la care se leag─â anumite puncte ale unei ├«nf─â╚Öur─âri electrice.
M├üS─é2, mase, s. f. Mul╚Ťime compact─â de oameni considerat─â ca o unitate, gloat─â; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercurile largi ale popula╚Ťiei. Nici la b├«lciuri nu v─âzuse o asemenea mas─â de ╚Ť─ârani. DUMITRIU, N. 30. S─â ia comanda Acelor mase de ╚Ť─ârani Ce vin furtun─â dup─â noi. BENIUC, V. 52. Vorbea cu o ad├«nc─â ├«n╚Ťelegere despre rolul maselor ├«n istorie. CAMIL PETRESCU, O. II 332. ÔŚŐ C├«ntec de mas─â = melodie cu un ritm dinamic, mobilizatoare, exprim├«nd n─âzuin╚Ťele maselor populare. ÔŚŐ Loc. adj. De mas─â = privitor la mase, din care fac parte mase de oameni. Organiza╚Ťie de mas─â. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än mas─â = cu to╚Ťii, ├«mpreun─â; ├«n num─âr mare, masiv.
M├üS─é3, mase, s. f. 1. Corp solid, compact; bloc. Din masa neagr─â, lucioas─â, pietrificat─â [a c─ârbunilor], se desprinde urma unui arbore intact. BOGZA, V. J. 31. Un munte n─âruit astup─â valea de-a curmezi╚Öul; dar o gur─â neagr─â se casc─â ├«n masa v├«n─ât─â de piatr─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 33. ÔÖŽ (Fiz.; uneori determinat prin ┬źinert─â┬╗) M─ârime caracteristic─â pentru un corp, dat─â de c├«tul dintre for╚Ťa care se exercit─â asupra corpului ╚Öi accelera╚Ťia pe care o are corpul. ÔÖŽ (Fiz.; uneori determinat prin ┬źgrea┬╗) M─ârime caracteristic─â pentru un corp, propor╚Ťional─â cu intensitatea c├«mpului de gravita╚Ťie, pe care corpul o produce la o distan╚Ť─â dat─â de el. 2. Cantitate mare. O mas─â de aer cald. ÔŚŐ Fig. Cl─âdirile nu se mai pot distinge ├«n masa de ├«ntuneric. BART, S. M. 39. ÔŚŐ Masa vocabularului (fa╚Ť─â de fondul principal) = partea cea mai mare ╚Öi mai mobil─â a vocabularului. Aceea╚Öi no╚Ťiune poate fi redat─â ├«ntr-o limb─â printr-un cuv├«nt din fondul principal, iar ├«n alt─â limb─â printr-un cuv├«nt din masa vocabularului. GRAUR, F. E. 18.
masá (a ~) vb., ind. prez. 3 maseáză
!m├ísa-r├íiului (plant─â) s. f. art., g.-d. art. m├ęsei-r├íiului
m├ís─â2 (mobil─â, m├óncare) s. f., g.-d. art. m├ęsei; pl. m├ęse
m├ís─â1 (mul╚Ťime, m─ârime fizic─â) s. f., g.-d. art. m├ísei; pl. m├íse; (fiz.) simb. m
mass-m├ędia (pres─â scris─â ╚Öi audiovizual─â) (-di-a) s. f. (o ~ independent─â), art. (mass-m├ędia (~ actual─â), g.-d. art. mass-m├ędiei (prin intermediul ~)
mas├í (a (-╚Öi) face masaj, a (se) aduna ├«n grup compact) vb., ind. prez. 1 sg. mas├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. mase├íz─â
m├ísa-r├íiului (bot.) s. f., g.-d. art. m├ęsei-r├íiului
m├ís─â (mobil─â, pr├ónz sau cin─â) s. f., g.-d. art. m├ęsei; pl. m├ęse
m├ís─â (mul╚Ťime, corp compact) s. f., g.-d. art. m├ísei; pl. m├íse
mass-m├ędia s. n. pl. (sil. -di-a)
ma╚Ö├í vb., ind. prez. 1 sg. ma╚Ö├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ma╚Öe├íz─â
mas s. n., pl. masuri; adj., m. pl. mași, fem. masă, pl. mase
MASÁ vb. (MED.) a trage. (A ~ un mușchi.)
MASÁ vb. v. concentra.
MASA-RÁIULUI s. v. dragoste.
M├üS─é s. 1. m├óncare, (├«nv. ╚Öi pop.) osp─â╚Ť, (pop.) bucate (pl.). (Haide╚Ťi la ~!) 2. v. hran─â. 3. v. banchet. 4. v. tarab─â. 5. (TEHN.) (reg.) blan─â, fa╚Ť─â. (~ dulgherului.) 6. (TEHN.) (reg.) strat. (~ la teascul morii.)
M├üS─é s. v. car, fa╚Ť─â de mas─â, fund, gresie, perinoc, platou, podi╚Ö.
M├üS─é s. 1. v. mul╚Ťime. 2. v. bloc. 3. mas─â continental─â v. continent. 4. mas─â atomic─â v. greutate atomic─â; mas─â electric─â v. sarcin─â electric─â; mas─â magnetic─â v. sarcin─â magnetic─â; mas─â molecular─â v. greutate molecular─â; mas─â specific─â v. densitate. 5. (├«nv. ╚Öi reg.) pond. (~ unui corp.) 6. mas─â plastic─â v. material plastic.
MASS-M├ëDIA s. comunica╚Ťii de mas─â.
MAS├ü2 vb. I. tr. A face masaj. [< fr. masser, cf. ar. mass ÔÇô a freca].
MASÁ1 vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) strânge, a (se) concentra în mase compacte. [< fr. masser].
M├üS─é s.f. 1. M─ârime caracteristic─â unui corp, exprimat─â prin c├ótul dintre for╚Ťa care se exercit─â asupra lui ╚Öi accelera╚Ťia pe care o are acest corp. ÔÖŽ (Curent) Corp solid, compact; bloc. 2. Mare mul╚Ťime de oameni. ÔŚŐ Mase populare = totalitatea claselor ╚Öi p─âturilor sociale dintr-o anumit─â etap─â istoric─â ale c─âror interese concord─â cu cerin╚Ťele dezvolt─ârii societ─â╚Ťii. ÔÖŽ Cantitate mare. [Cf. fr. masse, it., lat. massa].
MASS-M├ëDIA s.n. Totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare ├«n mas─â a informa╚Ťiilor (radio, televiziune, cinematograf, publica╚Ťii, disc, magnetofon etc.). [Pron. ╚Öi mes-midia. / < engl., fr., it. mass media communications].
MAS├ü1 vb. tr., refl. a(-╚Öi) face masaj, a (se) fric╚Ťiona. (< fr. masser)
MASÁ2 vb. tr., refl. a (se) aduna în grup compact, a (se) concentra. (< fr. masser)
M├üS─é s. f. 1. cantitate de materie a unui corp, considerat─â ca o m─ârime caracteristic─â ├«n raport cu volumul. ÔÖŽ ~ verde = furaj; ~ critic─â = masa minim─â a unui material radioactiv ├«n care poate ap─ârea o reac╚Ťie de fisiune nuclear─â ├«n lan╚Ť. 2. ├«ngr─âm─âdire de elemente care formeaz─â ├«mpreun─â un singur corp; corp solid, compact; bloc. ÔÖŽ ~ de aer = por╚Ťiune imens─â, omogen─â, a troposferei, cu propriet─â╚Ťi distincte. 3. corp metalic masiv la care se leag─â punctele unei re╚Ťele, ale unei ma╚Öini sau ale unui aparat electric, pentru evitarea supratensiunilor. 4. (fam.) cantitate mare. ÔÖŽ ─â vocabularului = partea cea mai mare a vocabularului, supus─â schimb─ârilor. 5. mul╚Ťime compact─â de oameni. ÔÖŽ ~e populare = totalitatea claselor ╚Öi categoriilor sociale dintr-o anumit─â etap─â istoric─â, ale c─âror interese fundamentale concord─â cu cerin╚Ťele ╚Öi sensul ac╚Ťiunii legilor obiective ale dezvolt─ârii societ─â╚Ťii. 6. ~ continental─â = continent. (< fr. masse, germ. Masse)
MASS-M├ëDIA s. n. pl. totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare ├«n mas─â a informa╚Ťiilor (radio, televiziune, cinematograf, publica╚Ťii, disc, magnetofon). (< engl., fr. mass media)
MA╚ś├ü vb. tr. (rar) a pronun╚Ťa cuvintele ├«ntr-o manier─â confuz─â. (< fr. m├ócher)
m├ís─â (m├ęse), s. f. 1. Mobil─â, pe care se m─ân├«nc─â. ÔÇô 2. M├«ncare. ÔÇô 3. Banc─â, tarab─â. ÔÇô Mr. meas─â, megl. m─Ös─â. Lat. mensa (Pu╚Öcariu 1040; Candrea-Dens., 1066; REW 5497), cf. fr. moise, sp., port. mesa. ÔÇô Der. m─âsar, s. m. (Trans., dulgher, t├«mplar), cu suf. -ar; m─âsaniu (var. Trans. de S., m─âsai), s. n. (Banat, fa╚Ť─â de mas─â), care pare der. intern de la mas─â (dup─â Pu╚Öcariu 1043, din lat. *mensalium; dup─â Candrea, din bg. mesal); m─âsari╚Ť─â, s. f. (Trans., fa╚Ť─â de mas─â), de la m─âsar cu suf. -i╚Ť─â (dup─â Pu╚Öcariu 1043 ╚Öi Tiktin, din lat. mensalis); mescioar─â, s. f. (m─âsu╚Ť─â); mesi, vb. (a chefui, a benchetui); mesean, s. m. (invitat la mas─â); meselnic, s. m. (Olt., mesean); comesean, s. m. (invitat la mas─â). ÔÇô Din rom. provine bg. masa (Capidan, Raporturile, 225), tc. masa (Miklosich, Slaw Elem. in T├╝rk., 14; Meyer, T├╝rk. St., I, 46).
m├ís─â (m├íse), s. f. ÔÇô Volum. Fr. masse. ÔÇô Der. masa, vb. (a concentra), din fr. masser; masaj, s. n., din fr. massage; masiv, adj., din fr. massif; masivitate, s. f., din fr. massivit├ę; masor, s. m., din fr. massor; meseuz─â, s. f., din fr. masseuse.
A MAS├ü2 ~├ęz tranz. (corpul sau p─âr╚Ťi ale acestuia) A supune masajului pentru a ├«nviora circula╚Ťia s├óngelui, a activiza metabolismul sau a favoriza eliminarea toxinelor din organism. /<fr. masser
A MAS├ü1 ~├ęz tranz. 1) A str├ónge ├«ntr-un tot; a dispune ├«n mas─â; a reuni; a ├«ngr─âm─âdi. 2) A face s─â se maseze. /<fr. masser
A SE MASÁ se ~eáză intranz. 1) (despre persoane) A se concentra în număr mare. 2) (despre trupe militare) A se dispune mai aproape unul de altul; a se concentra. /<fr. masser
M├üS─é1 m├ęse f. 1) Mobil─â format─â dintr-o plac─â orizontal─â, pus─â pe un suport sau pe picioare, av├ónd diverse ├«ntrebuin╚Ť─âri (├«n special pentru a se servi pe ea m├óncarea). ~ de scris. ~ de lucru. ÔŚŐ ~ verde a) mas─â pentru jocuri de noroc; b) mas─â la care se duc tratative diplomatice. ~ rotund─â dezbatere liber─â ├«ntre speciali╚Öti pe o tem─â dat─â. ~ ├«ntins─â mas─â plin─â de bucate, preg─âtit─â pentru oaspe╚Ťi. Capul mesei loc de cinste rezervat unei persoane ├«n semn de stim─â deosebit─â. A str├ónge ~a a face curat pe mas─â dup─â m├óncare. 2) M├óncarea servit─â; bucate. 3) M├óncarea de la amiaz─â (const├ónd, de obicei, din mai multe feluri); pr├ónz. * ├Änainte de ~ ├«n partea zilei care preced─â pr├ónzul. Dup─â ~ ├«n partea zilei care urmeaz─â dup─â pr├ónz. 4) Proces de alimentare. * A se a╚Öeza la ~ a ├«ncepe m├óncarea. A sta la ~, a lua ~a a m├ónca. 5) Obiecte sau p─âr╚Ťi de obiecte care seam─ân─â cu aceast─â mobil─â, av├ónd diverse ├«ntrebuin╚Ť─âri. [G.-D. mesei] /<lat. mensa
M├üS─é3 ~e f. Mul╚Ťime mare ╚Öi compact─â de oameni. * De ~ pentru toat─â lumea; care cuprinde pe to╚Ťi. ~e populare totalitate a claselor ╚Öi categoriilor sociale. [G.-D. masei] /<fr. masse
M├üS─é2 ~e f. 1) Materie constituit─â din elemente eterogene, nediferen╚Ťiate, alc─âtuind un singur corp. * ~ verde nutre╚Ť constituit din iarb─â ╚Öi din alte plante. 2) Cantitate, num─âr mare. ~ de aer. ÔŚŐ ├Än ~ a) ├«n num─âr (cantitate) mare; b) ├«n comun. 3) M─ârime fizic─â care determin─â cantitatea de materie pe care o con╚Ťine un corp; materia din care este format un corp. * ~ grea (sau gravita╚Ťional─â) m─âsur─â a interac╚Ťiunii gravita╚Ťionale a corpurilor. ~ inert─â m─âsur─â a iner╚Ťiei corpurilor. [G.-D. mesei] /<fr. masse, germ. Masse
MASS-M├ëDIA f. Mijloacele tehnice (ziarele, radioul, televiziunea, cinematograful etc.) care servesc la comunicarea ├«n mas─â a informa╚Ťiilor. [Sil. -di-a] /<engl., fr., it. mass media
mas├á v. a fr─âm├ónta cu m├óinile diferitele p─âr╚Ťi ale corpului unei persoane spre a le ml─âdia ╚Öi a ├«nlesni circula╚Ťiunea s├óngelui (= fr. masser).
mas─â f. 1. mobil─â de lemn sau de marmur─â a╚Öezat─â pe unul sau mai multe picioare; 2. ├«n special, mas─â ce serv─â la m├óncare: a aduce la mas─â; cu nepus─â ÔÇÖn mas─â, Mold. cu for╚Ťa; 3. m├ónc─âri ce se pun pe mas─â: poftim la mas─â! 4. osp─â╚Ť: a dat o mas─â mare; 5. pr├ónz: doarme dup─â mas─â; 6. biurou: cap de mas─â; 7. prin analogie, tot ce seam─ân─â unei mese: mas─â de tras. doage, lemnul ce leag─â osia cu piscul carului; 8. Jur. averea ce trebue sa se ├«mpart─â ├«ntre creditori. [Vechiu-rom. meas─â = lat. MENSA]. V. mass─â.
mass─â f. 1. gr─âmad─â de lucruri ce formeaz─â un corp: mass─â de pietre; 2. corp solid ╚Öi compact: mass─â de plumb; 3. totalitate: massa cuno╚Ötin╚Ťelor omene╚Öti; 4. public, gloat─â: a ridica massele; ├«n mass─â, cu to╚Ťii ├«mpreun─â; 5. cap─âtul cel gros al unui achiu.
1) m├ís─â f., pl. mese (din *meas─â, d. lat. mensa ╚Öi mesa, mas─â [care e part. d. metiri, mensus, a m─âsura. V. m─âsur─â]; sard. sp. pg. mesa, mas─â, vfr. meise, nfr. moise, sc├«nduric─â care une╚Öte alte do┼ş─â buc─â╚Ť─ş de lemn). Mobil─â de lemn (metal sa┼ş marmur─â) de forma une─ş table puse pe ma─ş multe pic─şoare ╚Öi pe care se pun diferite ob─şecte ╚Öi ├«n special m├«nc─ârile. Biuro┼ş (vech─ş): cap de mas─â. Bucatele care se pun pe mas─â, pr├«nz, cin─â, osp─â╚Ť: a le da amicilor o mas─â copioas─â, a te mul╚Ť─âmi cÔÇÖo mas─â frugal─â. Vest. rar. Fa╚Ť─â de mas─â. A pune masa, a ├«ntinde fa╚Ťa de mas─â ╚Öi a pune farfuriile ╚Öi cele-lalte ob─şecte de care te serve╚Öt─ş la m├«ncare. A str├«nge masa, a lua de pe mas─â farfuriile ╚Ö. a. A invita la mas─â, a invita la m├«ncare, la pr├«nz, la osp─â╚Ť. A da o mas─â, a oferi un osp─â╚Ť. A te pune (fals a te a╚Öeza) la mas─â, a lua loc la mas─â ca s─â m─ân├«nc─ş: pune╚Ťi-v─â la mas─â ╚Öi a╚Öeza╚Ťi-v─â dup─â m─ârime. A da la mas─â, a aduce m├«nc─ârile la mas─â. Dup─â mas─â, dup─â pr├«nz, dup─â ameaz─â. A fi dup─â mas─â, a fi cam ame╚Ťit de vin. A nu avea nic─ş cas─â, nic─ş mas─â, a fi f─âr─â c─âp─ât├«─ş, a nu avea azil. Cu nepus─â mas─â or─ş cu nepus ├«n mas─â. V. nepus.
2) *m├ís─â f., pl. e (fr. masse, d. lat. massa, mas─â, gr─âmad─â, past─â, bloc, totalitate, d. vgr. m├íza ╚Öi m├óza, gr─âmad─â de aluat, d. m├ísso, fr─âm├«nt. V. maz). Gr─âmad─â de lucrur─ş care formeaz─â un ├«ntreg: o mas─â de petre. Corp solid ╚Öi compact: o mas─â de plumb. Corp inform, greo─ş ╚Öi inelegant: ipopotamu e o mas─â de carne. Totalitate: masa s├«ngelu─ş, masa no╚Ťiunilor omulu─ş. Popor, public, gloat─â: demagogi─ş m├«n─â masa ignorant─â, exploateaz─â ignoran╚Ťa maselor. ├Än mas─â, la un loc, ├«n bloc, cu gr─âmad─â, cu toptanu.
2) *mas├ęz v. tr. (fr. masser, d. ar. mass, a pune m├«na, a pip─âi). Trag (frec) membrele unu─ş bolnav ca s─â activez circula╚Ťiunea s├«ngelu─ş.
1) *mas├ęz v. tr. (fr. masser, d. masse, mas─â, gr─âmad─â). Gr─âm─âdesc, adun, str├«ng: a masa trupele. V. comasez ╚Öi bulucesc.
m─â-sa f., gen. m─â-se─ş. Fam. Pop. Mama-sa, mama sa.
MASA vb. (MED.) a trage. (A ~ un mușchi.)
MASA vb. a (se) concentra. (Trupele s-au ~ pe flancul drept.)
masa-raiului s. v. DRAGOSTE.
MAS─é s. 1. m├«ncare, (├«nv. ╚Öi pop.) osp─â╚Ť, (pop.) bucate (pl.). (Haide╚Ťi la ~.) 2. hran─â. (A servit drept ~ pe╚Ötilor.) 3. banchet, osp─â╚Ť, praznic, pr─âznuire, pr├«nz, (livr.) festin, (rar) ospe╚Ťie, (pop.) pr├«nzare. (A dat o ~ ├«n cinstea musafirilor.) 4. tarab─â, tejghea, (prin Transilv.) pudli, (Transilv. ╚Öi Ban.) pult, (Bucov.) ╚Öinc, (├«nv.) comptoar, sarghie. (Pune marfa pe ~.) 5. (TEHN.) (reg.) blan─â, fa╚Ť─â. (~ dulgherului.) 6. (TEHN.) (reg.) strat. (~ la teascul morii.)
mas─â s. v. CAR. FA╚Ü─é DE MAS─é. FUND. GRESIE. PERINOC. PLATOU. PODI╚ś.
MAS─é s. 1. colectivitate, mul╚Ťime, (pop.) ob╚Öte, (peior.) gloat─â. (Din ~ s-a ridicat un glas.) 2. bloc. (O imens─â ~ de st├«nc─â.) 3. (FIZ.) mas─â specific─â = densitate. (~ a unui corp.) 4. (├«nv. ╚Öi reg.) pond. (~ unui corp. )
MASS-MEDIA s. comunica╚Ťii de mas─â.
mass-m├ędia s. (comunica╚Ťii) Totalitatea mijloacelor moderne de comunicare ├«n mas─â a informa╚Ťiilor ÔŚŐ ÔÇ×[...] realit─â╚Ťii sau imaginii lor, se substituie ├«n mod progresiv puterea semnelor ╚Öi a simbolurilor prin mass-media.ÔÇŁ R.lit. 14 V 73 p. 29. ÔŚŐ ÔÇ×Este regretabil [...] c─â ├«n anumite ╚Ť─âri mass-media acord─â mai mult─â aten╚Ťie faptelor criminale dec├ót ac╚Ťiunilor sociale de prevenire.ÔÇŁ Cont. 10 X 75 p. 12. ÔŚŐ ÔÇ×Cartea, ziarul, radioul, cinematograful ╚Öi televiziunea au devenit tot at├ótea componente ale universului audiovizual, tot at├ótea surse de informare ╚Öi cunoa╚Ötere, denumite de speciali╚Öti ┬źmass-media┬╗.ÔÇŁ Sc. 25 XII 75 p. 2; v. ╚Öi efemerizare (din engl. mass [communication] media; cf. fr. mass-media; PR 1965; Th. Hristea ├«n LR 6/77 p. 592, VRC 278, M. Gheorghiu ├«n Luc. 14 VII 79 p. 1; DP; DEX, DN3)
mas─â fundamental─â, (engl.= mesostasis) materialul intersti╚Ťial al unei roci vulcanice cu structur─â porfiric─â, ├«n care se g─âsesc fenocristale; m.f. poate avea o structur─â hialin─â, microcristalin─â, granofiric─â, intergranular─â, eviden╚Ťiind ├«n acest fel particularit─â╚Ťile momentului final de cristalizare a unei topituri magmatice. Pentru m.f. cu structur─â afanitic─â ╚Öi, de obicei, pentru cea cu structur─â hialin─â, este utilizat─â denumirea de past─â a rocii. Sin. mezostaz─â.
MAS─é DE PLIAJ mas─â special construit─â ├«n vederea plierii para╚Öutelor ├«n sala de pliaj, av├ónd 12 m lungime, fiind confec╚Ťionat─â din lemn geluit ╚Öi l─âcuit. ├Än mod curent se folose╚Öte masa de pliaj de companie care aer aceea╚Öi lungime ╚Öi este confec╚Ťionat─â din material textil, fiind mai practic─â pe parcursul desf─â╚Öur─ârii unei etape de zbor ╚Öi lans─âri.
c├óntec de mas─â, c├óntec legat de momentele revolu╚Ťionare ale istoriei. Textele folosite, de obicei de mare circula╚Ťie, u╚Öureaz─â memorizarea. C. se bazeaz─â cel mai adesea pe ritmul de mar╚Ö* care-i asigur─â accesibilitatea. (Ex. celebre: Carmagnola, Interna╚Ťionala* etc.). Sin.: C├óntec patriotic.
m├ís─â, mese, s.f. ÔÇô 1. M├óncare. 2. Osp─â╚Ť. 3. Masa mo╚Öilor, realizat─â din lespezi mari de piatr─â ╚Öi amplasat─â de obicei ├«n curtea bisericilor. ├Än acest spa╚Ťiu au loc rituri de pomenire a str─âmo╚Öilor, a doua zi de Pa╚Öti. Sunt atestate ├«n L─âpu╚Ö, Chioar ╚Öi Maramure╚Öul istoric. ÔÇô Lat. mensa ÔÇ×mas─â; bucate; tejgheaÔÇŁ (Scriban; Pu╚Öcariu, CDDE, cf. DER; DEX).
MÁSĂ s. f. (cf. fr. masse, it., lat. massa): cantitate mare de cuvinte care fac parte din vocabularul unei limbi, luată în raport cu nucleul acestuia, cu fondul lexical principal; partea cea mai mare și mai mobilă a vocabularului, în care intră diverse categorii de cuvinte (arhaisme, neologisme, regionalisme, termenii de jargon, termenii de argou etc.). v. și vocabulár.
m├ís─â, mese s. f. 1. Mobil─â format─â dintr-o plac─â de diferite forme ╚Öi sprijinit─â pe unul sau mai multe picioare. 2. (La sg.) Sf├ónta mas─â = masa din centrul altarului, pe care la sf├ónta Liturghie se aduce sacrificiul nes├óngeros al testamentului nou ╚Öi pe care Iisus Hristos este prezent ├«n euharistie sub chipul p├óinii ╚Öi al vinului, pref─âcute ├«n ├«n trupul ╚Öi s├óngele S─âu. Sf├ónta mas─â simbolizeaz─â morm├óntul Domnului; pristol, jertfelnic. ÔÇô Din lat. mensa.
a băga (pe cineva) sub masă expr. 1. a îmbăta (pe cineva). 2. a ieși victorios dintr-o dispută; a învinge (pe cineva) într-o dispută.
a strânge masa expr. (intl.) a dispărea, a se ascunde.
a vinde pe sub mas─â expr. (d. v├ónz─âtori) a vinde marfa preferen╚Ťial, favoriz├ónd anumi╚Ťi clien╚Ťi.
cântă la altă masă! expr. pleacă de-aici!
plânge masa! expr. (cart.) jocul stagnează!

Masa dex online | sinonim

Masa definitie

Intrare: mas (adj.)
mas 1 adj. participiu
Intrare: masă (mobilă, mâncare)
mas─â 1 pl. mese substantiv feminin
Intrare: masa (masaj)
masa conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv reflexiv
Intrare: masa (aduna)
masa conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv reflexiv
Intrare: mas─â (mul╚Ťime, corp)
mas─â 2 pl. mase substantiv feminin
Intrare: mass-media
mass-media substantiv feminin
  • silabisire: -di-a
media pres─â
mas─â 2 pl. mase substantiv feminin
Intrare: mașa
mașa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: m─âsa
m─âsa
Intrare: masa-raiului
masa-raiului substantiv feminin articulat (numai) singular