Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

52 defini╚Ťii pentru marina

MAR├ŹN, -─é, marini, -e, adj. Care ╚Ťine de mare2, care tr─âie╚Öte sau cre╚Öte ├«n mare2, care este produs de ac╚Ťiunea unei m─âri2; caracteristic m─ârii2, de mare2. ÔÖŽ (╚śi substantivat, f.) (Pictur─â) care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â un peisaj de mare2. ÔÖŽ Privitor la naviga╚Ťia pe mare2; maritim. H─âr╚Ťi marine. ÔÇô Din fr. marin.
MARIN├ü, marinez, vb. I. Tranz. A prepara pe╚Öte, carne etc. cu un sos f─âcut din untdelemn, bulion, l─âm├óie sau o╚Ťet ╚Öi diverse condimente (pentru consum imediat sau pentru conservare). ÔÇô Din fr. mariner, germ. marinieren.
MAR├ŹN─é s. f. Totalitatea mijloacelor de naviga╚Ťie (pe m─âri, fluvii, r├óuri, lacuri) ╚Öi a unit─â╚Ťilor navale ale unui stat, ├«mpreun─â cu ├«ntreg personalul aferent. ÔÖŽ ╚śtiin╚Ťa ╚Öi tehnica naviga╚Ťiei. ÔÇô Din fr. marine, it. marina.
MAR├ŹN, -─é, marini, -e, adj. Care ╚Ťine de mare2, care tr─âie╚Öte sau cre╚Öte ├«n mare2, care este produs de ac╚Ťiunea unei m─âri2; caracteristic m─ârii2, de mare2. ÔÖŽ (╚śi substantivat, f.) (Pictur─â) care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â un peisaj de mare2. ÔÖŽ Privitor la naviga╚Ťia pe mare2; maritim. H─âr╚Ťi marine. ÔÇô Din fr. marin.
MARIN├ü, marinez, vb. I. Tranz. A prepara pe╚Öte, carne etc. cu un sos f─âcut din untdelemn, bulion, l─âm├óie sau o╚Ťet ╚Öi diverse condimente (pentru consum imediat sau pentru conservare). ÔÇô Din fr. mariner, germ. marinieren.
MAR├ŹN─é s. f. Totalitatea mijloacelor de naviga╚Ťie (pe m─âri, fluvii, r├óuri, lacuri) ╚Öi a unit─â╚Ťilor navale ale unui stat, ├«mpreun─â cu ├«ntreg personalul aferent. ÔÖŽ ╚śtiin╚Ťa ╚Öi tehnica naviga╚Ťiei. ÔÇô Din fr. marine, it. marina.
MAR├ŹN, -─é, marini, -e, adj. De mare; care ╚Ťine de mare, care se refer─â la mare, care tr─âie╚Öte ├«n mare. Faun─â marin─â. Ôľş Mai st─âruie parc─â ├«n auz, fo╚Önetul marin de talazuri rostogolite, BOGZA, C. O. 329. Bolnavi trimi╚Öi s─â respire aer marin. C. PETRESCU, ├Ä. I 12. ÔŚŐ Pictur─â marin─â = pictur─â care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â o priveli╚Öte a m─ârii.
MARIN├ü, marinez, vb. I. Tranz. A prepara (carne, pe╚Öte etc.) cu un sos f─âcut din untdelemn, bulion, o╚Ťet ╚Öi diverse condimente (uneori ├«n vederea conserv─ârii).
MAR├ŹN─é s. f. Ansamblul navelor, al unit─â╚Ťilor navale ale unei ╚Ť─âri, precum ╚Öi personalul care lucreaz─â pe ele. Marina militar─â. Ôľş Marina lor de comerciu rivaliza cu marina italian─â ╚Öi cu marina francez─â. GHICA, S. 93. Un une ofi╚Ťer din marina francez─â. NEGRUZZI, S. I 328.
mar├şn adj. m., pl. mar├şni; f. mar├şn─â, pl. mar├şne
mariná (a ~) vb., ind. prez. 3 marineáză
mar├şn─â1 (flot─â, naviga╚Ťie) s. f., g.-d. art. mar├şnei
mar├şn─â2 (pictur─â) s. f., g.-d. art. mar├şnei; pl. mar├şne
mar├şn adj. m., pl. mar├şni; f. sg. mar├şn─â, pl. mar├şne[1]
marin├í vb., ind. prez. 1 sg. marin├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. marine├íz─â
mar├şn─â (ansamblul unit─â╚Ťilor navale, tehnica naviga╚Ťiei) s. f., g.-d. art. mar├şnei
mar├şn─â (pictur─â) s. f., g.-d. art. mar├şnei; pl. mar├şne
MAR├ŹN adj. 1. v. maritim. 2. (rar) pelagic, (├«nv.) marinesc. (Ad├óncurile ~.)
MAR├ŹN, -─é adj. De (din) mare; care tr─âie╚Öte ├«n mare. ÔŚŐ Pictur─â marin─â (╚Öi s.f.) = pictur─â a unei priveli╚Öti de la mare. [< fr. marin, it. marino, lat. marinus].
MARIN├ü vb. I. tr. A conserva, a prepara (pe╚Öte, carne) ├«n sos f─âcut din untdelemn, bulion, o╚Ťet ╚Öi diferite condimente. [Cf. fr. mariner, it. marinare].
MAR├ŹN─é s.f. 1. Flot─â naval─â a unui stat ╚Öi personalul aferent. 2. ╚śtiin╚Ťa ╚Öi tehnica naviga╚Ťiei pe m─âri. [< fr. marine, it. marina].
MAR├ŹN, -─é adj. referitor la mare; care cre╚Öte, tr─âie╚Öte ├«n mare. ÔŚŐ (s. f.) pictur─â cu peisaj marin. (< fr. marin)
MARIN├ü vb. tr. a prepara (pe╚Öte, carne) ├«n sos f─âcut din untdelemn, bulion, o╚Ťet ╚Öi diferite condimente. (< fr. mariner, germ. marinieren)
MAR├ŹN─é s. f. 1. flot─â naval─â a unui stat ╚Öi personalul aferent. 2. ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi tehnica naviga╚Ťiei pe m─âri. (< fr. marine, it. marina)
mar├şn (mar├şn─â), adj. ÔÇô De mare. Fr. marin. ÔÇô Der. marin─â, s. f., din fr. marine; marinar, s. m. (soldat la marin─â; Arg., avort, f─ât avortat), din it. marinaro, cf. ngr. ╬╝╬▒¤ü╬╣╬Ż╬Ȥü╬̤é; marin─âresc, adj. (de marin─â, de marinar); marin─âre╚Öte, adv. (ca marinarii); marina, vb. (a conserva carne sau pe╚Öte), din fr. marinade; submarin, s. n., dup─â fr. sous-marin.
MAR├ŹN ~─â (~i, ~e) 1) Care ╚Ťine de mare; propriu m─ârii. 2) (despre picturi) Care reprezint─â marea; reprezent├ónd un peisaj de mare. /<fr. marin[1]
A MARIN├ü ~├ęz tranz. (alimente) A prepara cu un sos special condimentat (pentru a da un gust bun sau pentru a conserva). /<fr. mariner, germ. marinieren
MAR├ŹN─é f. Totalitate de nave maritime ale unui stat, luate ├«mpreun─â cu personalul care lucreaz─â pe ele; flot─â naval─â a unui stat. /
marin a. 1. de mare: plant─â marin─â; 2. ce serv─â la naviga╚Ťiune: hart─â marin─â.
Marina (Sf├ónta) f. s─ârb─âtoare b─âbeasc─â ce cade ├«n mijlocul Circovilor de var─â (17 Iulie), zi rea pentru boale: la Marina ╚Ť─âranii ├«mpart pelin ╚Öi puici. V. Circovii.
marin─â f. 1. arta naviga╚Ťiunii pe mare; 2. serviciul marinarilor: ofi╚Ťer de marin─â; 3. puterea naval─â a unei na╚Ťiuni (const├ónd din cuirasate, torpiloare, ├«ncruci╚Öetoare, canoniere, etc.): marina militar─â a Angliei e cea mai puternic─â din lume; 4. tablou reprezent├ónd vrÔÇÖo vedere pe mare.
San-Marina f. oraș în Macedonia: 15.000 loc. (dintre cari 3000 Armâni).
*mar├şn, -─â adj. (lat. marinus). De mare, din mare: pe╚Öt─ş marin─ş, plante marine. Care serve╚Öte la naviga╚Ťiunea maritim─â: corabie, hart─â marin─â; ceasornic marin. S. f., pl. e. Serviciu de marinar: marina e grea. Materialu ╚Öi oameni─ş care compun puterea naval─â a une─ş ╚Ť─âr─ş sa┼ş compani─ş, flot─â: marina militar─â, marina comercial─â. Tablo┼ş care reprezent─â marea (cor─âbi─ş, talazur─ş ╚Ö. a.). Infanteria de marin─â, ├«n Francia, infanteria care az─ş se nume╚Öte infanterie colonial─â. V. naviga╚Ťiune.
*marin├ęz v. tr. (fr. mariner, d. marin, marin; it. marinare). Pun ├«n sos cu o╚Ťet, vorbind de pe╚Ötele pr─âjit: pe╚Öte marinat. V. murez.
MARIN adj. (rar) pelagic, (înv.) marinesc. (Adîncurile ~.)
suprafa╚Ť─â de inundare marin─â, (engl.= FS-flooding surface) ├«n strat. secven╚Ťial─â exprim─â un hiatus minor de eroziune submarin─â sau nondepunere, care separ─â unit─â╚Ťi depozi╚Ťionale la nivel de cortegiu sedimentar. S.i.m. se formeaz─â imediat dup─â un moment de ├«n─âl╚Ťare a nivelului de baz─â, simultan cu cre╚Öterea ad├óncimii apelor.
MARIN├ü vb. I. ├Än gastronomie, a introduce un aliment ├«ntr-o marinad─â pentru a se fr─âgezi ╚Öi a se impregna de arom─â ├«nainte de a fi g─âtit sau pentru a fi conservat. ÔÇô V. marinad─â.
conque marine (cuv. fr. [k├Á:k] marin), un fel de scoic─â uria╚Ö─â, utilizat─â ca instrument de semnalizare de c─âtre popoarele care au tr─âit pe l├óng─â ╚Ť─ârmurile m─ârilor. Echiv. gr. ¤â¤ä¤ü¤î╬╝╬▓╬┐¤é [strombos], ÔÇ×v├órtej, titirez, scoic─âÔÇŁ.
tromba marina (cuv. it.; germ. Marientrompete, Nonnengeige, Trumscheit; engl. marintrumpet), instrument cordofon cu arcu╚Ö* din sec. 14-16, const├ónd dintr-o cutie de rezonan╚Ť─â alungit─â care se sub╚Ťia la spre cap─ât. ├Äntre cordar* ╚Öi jgheabul capului erau ├«ntinse una, mai rar dou─â coarde, sprijinite pe un c─âlu╚Ö*. ├Än interiorul instr. (lung. de aprox. 1 1/2 m) erau aplicate coarde de rezonan╚Ť─â (v. coarde simpatice) pentru amplificarea sunetului puternic, p─âtrunz─âtor (utilizat ╚Öi de marinari pentru semnalizare). T. se ac╚Ťiona fiind a╚Öezat─â pe sol, ├«n pozi╚Ťie vertical─â.
IUSTINIAN MARINA (Ioan, numele la botez) (1901-1977, n. Sue╚Öti, jud. V├ólcea), al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom├óne (1948-1977). Preot de mir; devenit v─âduv, s-a c─âlug─ârit (1945); a urcat ├«n treapta arhieriei, fiind episcop-vicar (cu titlul Vasluianul) la Ia╚Öi ╚Öi, pentru scurt timp, mitropolit al Moldovei. La 6 iun. 1948 a fost ales patriarh, conduc├ónd biserica ├«n epoca cea mai agresiv─â a ateismului comunist. J. a ar─âtat o grij─â deosebit─â at├ót m─ân─âstirilor, c├ót ╚Öi preo╚Ťilor de mir, ├«nv─â╚Ť─âm├óntului teologic, restaur─ârii l─âca╚Öurilor-monumente istorice, precum ╚Öi a c─âr╚Ťii ╚Öi presei biserice╚Öti. ├Än timpul p─âstoririi sale s-a reeditat ÔÇ×BibliaÔÇŁ (1968, 1975) ╚Öi ÔÇ×Noul TestamentÔÇŁ (1951). Publicistica ╚Öi predicile sale au fost adunate ├«n 12 vol., intitulate ÔÇ×Apostolat socialÔÇŁ. ├Än redac╚Ťia ╚Öi administra╚Ťia patriarhal─â ╚Öi-au g─âsit ad─âpostul o serie de intelectuali de marc─â, marginaliza╚Ťi de regimul comunist.
MARIN, Alexe (1814-1895, n. Craiova), pionier al ├«nv─â╚Ť─âm├óntului chimic din ╚Ťara noastr─â. Prof. univ. la Bucure╚Öti. Traduceri de manuale.
MARIN, Filip (1865-1927, n. Bucure╚Öti), sculptor ╚Öi pictor rom├ón. A sculptat mai ales portrete ale contemporanilor (ÔÇ×C.A. RosettiÔÇŁ, ÔÇ×V. AlecsandriÔÇŁ) ╚Öi lucr─âri alegorice. A realizat masca mortuar─â a lui Mihail Eminescu. Pictor peisagist.
MARIN, Constantin (1925-2011, n. sat Urleta, jud. Prahova), dirijor rom├ón de cor. Fondator al Corului Na╚Ťional de camer─â ÔÇ×MadrigalÔÇŁ. Stil remarcabil, cultiv├ónd acurate╚Ťea ╚Öi puritatea sunetului. A realizat, ├«mpreun─â cu forma╚Ťia coral─â ÔÇ×MadrigalÔÇŁ, peste 40 discuri ╚Öi ╚Öapte compact-discuri. Autor (├«mpreun─â cu Iosif Sava) al volumului ÔÇ×Constela╚Ťia MadrigalÔÇŁ ╚Öi al lucr─ârii ÔÇ×Arta construc╚Ťiei ╚Öi interpret─ârii coraleÔÇŁ, editat─â ├«n 10 compact-discuri (├«n rom├ón─â, englez─â ╚Öi spaniol─â). Numeroase turnee ├«n ╚Ťar─â ╚Öi str─âin─âtate.
MARIN [m╔Örin], John Cheri (1870-1953), pictor american. Influen╚Ťat de fovism ╚Öi ╚Öi cubism, a fost dintre pionierii artei moderne a acuarelei ├«n S.U.A., cu largi ecouri ├«n Marea Britanie ╚Öi Fran╚Ťa. Celebru datorit─â acuarelelor semiabstracte cu subiect marin, influen╚Ťate de J. Whistler (ÔÇ×Dragul meu ManhattanÔÇŁ, ÔÇ×Insula MaineÔÇŁ, ÔÇ×Podul BrooklynÔÇŁ, ÔÇ×Mun╚Ťii TunkÔÇŁ).
MARIN, Vasile (1904-1937, n. Bucure╚Öti), avocat, om politic ╚Öi publicist rom├ón. Din 1932, ├«n Mi╚Öcarea Legionar─â; ╚Öef al organiza╚Ťiei legionare din Bucure╚Öti; comandant legionar. Unul dintre fondatorii publica╚Ťiilor ÔÇ×AxaÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×VestitoriiÔÇŁ, colaborator al ÔÇ×Cuv├óntuluiÔÇŁ editat de Nae Ionescu. Voluntar ├«n R─âzboiul Civil din Spania (1936-1939) de partea for╚Ťelor na╚Ťionaliste ale generalului Franco. A c─âzut ├«n b─ât─âlia de pe frontul Madridului, la Mahadahonda (13 ian. 1937), fiind decorat post-mortem de generalul Franco cu Crucea de R─âzboi. ├Än 1970, autorit─â╚Ťile spaniole au ridicat, la Majadahonda, un monument ├«n memoria lui M. ╚Öi Mo╚Ťa. Lucr─âri: ÔÇ×FascismulÔÇŁ, ÔÇ×Crez de genera╚ŤieÔÇŁ.
MARIN FIRMILIAN (numele de botez Nicolae) (1901-1972), mitropolit român. Prof. la seminarele din Cernica, București și Craiova. Arhiepiscop al Craiovei (1947-1949); mitropolit al Olteniei (1949-1972).
SANTA MARIA DE GAETE v. Osorno.
MARINA lat. Marina. 1. ÔÇô ╚Öi M─ârina (╚śtef); M─ârin─â, G., act. 2. + -ca: Marinca (Dm; ╚śtef; C, Bog; Mar; Ard etc.); M─ârinca (16 A III 30);- Marenca sau M─ârenca (╚śtef). 3. Marena (Dm; 16 A I 236; Sd XXII); M─ârena (16 A III 457). 4. M─ârincea f., mold. (Sd XI 274). 5. M─âronca f. (17 A IV 454).
M─ârin/a, -─â, -ca v. Marina 1, 2.
Blechnum penna-marina (Poir.) Kuhn. Specie cu rizom t├«r├«tor, formeaz─â covoare. Frunze lung-pe╚Ťiolate cu frondele mai scurte ╚Öi mai late.
Iustinian Marina (1901-1977), patriarh al Bis. Ortodoxe Rom├óne, n. ├«n satul Suie╚Öti, jud., V├ólcea, director al Seminarului din R.-V├ólcea ╚Öi preot la bis. Sf. Gheorghe. R─âmas v─âduv, a intrat ├«n monahism ╚Öi numit arhiereu-vicar ╚Öi apoi mitropolit al Moldovei ╚Öi Sucevei p├ón─â ├«n 1948, c├ónd a fost ales Patriarh. ├Än timpul s─âu s-a re├«ntregit Bis. Ortodox─â Rom├ón─â (1948) ╚Öi au fost canoniza╚Ťi sfin╚Ťii rom├óni (1955). A avut o remarcabil─â activitate administrativ-gospod─âreasc─â ╚Öi cultural─â. Opr. pr.: Apostolat social (11 vol.). Este ├«nmorm├óntat la Bis. Radu-Vod─â din Bucure╚Öti.
Marina v. Iustinian Marina.

Marina dex online | sinonim

Marina definitie

Intrare: marin
marin adjectiv
Intrare: marina
marina verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: marin─â
marin─â substantiv feminin
Intrare: M─ârin─â
M─ârin─â
Intrare: M─ârina
M─ârina
Intrare: Marina
Marina