Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru mariat

MARI├ü, mariez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. A (se) c─âs─âtori. ÔÖŽ Fig. A (se) potrivi; a (se) combina (bine). [Pr.: -ri-a] ÔÇô Din fr. marier.
MARI├ü, mariez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. (Fran╚Ťuzism) A (se) c─âs─âtori. ÔÖŽ Fig. A (se) potrivi; a (se) combina (bine). [Pr.: -ri-a] ÔÇô Din fr. marier.
mari├í vb., ind. prez. 1 sg. mari├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. mari├íz─â
MARIÁ vb. refl., tr. 1. a (se) căsători. 2. (fig.) a (se) potrivi, a (se) combina. (< fr. marier)
Ave-Maria f. ┬źsalutare, Mario!┬╗ rug─âciune catolic─â c─âtre Sf. Fecioar─â, numit─â ╚Öi salutare angelic─â sau buna vestire.
Ave Maria (lat. ÔÇ×Salut, MariaÔÇŁ) 1. Rug─âciune catolic─â. 2. Melodie gregorian─â* corespunz─âtoare acestei rug─âciuni. ├Än sec. 15-16, A. a fost prelucrat─â ├«n motete* ╚Öi mise* de c─âtre Ockeghem, Willaert, Pierre de la Rue, Josquin, Palestrina, Victoria etc. 3. Pies─â vocal─â cu caracter lirico-religios independent─â de modelul gregorian (cele mai celebre apar╚Ťin lui Schubert ╚Ö i lui Gounod).
FECIOARA MARIA v. Maria.
MARIA (├«n ÔÇ×Noul TestamentÔÇŁ), sora Martei ╚Öi a lui Laz─âr. L-a chemat la morm├óntul fratelui ei pe Iisus, care l-a ├«nviat pe Laz─âr a patra zi dup─â moarte. M. i-a uns picioarele lui Iisus cu mir de nard ╚Öi i le-a ╚Öters cu p─ârul ei, c├ónd acesta era r─âstignit pe cruce. Este pr─âznuit─â la 9 iun., ├«mpreun─â cu sora sa, Marta.
MARIA (├«n ÔÇ×Noul TestamentÔÇŁ), so╚Ťia lui Cleopa, veri╚Öoar─â primar─â cu Maica Domnului. A f─âcut parte din grupul mironosi╚Ťelor, femei care l-au urmat pe Iisus pe Golgota ╚Öi apoi p├ón─â la morm├ónt. Este pr─âznuit─â la 23 mai.
MARIA (Alexandra Victoria de Saxa Coburg) (1875-1938, n. Eastwell Park, Anglia), principes─â de Marea Britanie ╚Öi Irlanda, regin─â a Rom├óniei (1914-1927). M. de onoare al Acad. (1915) ╚Öi m. coresp. al Acad. Franceze de Belle Arte (1919). Romancier─â ╚Öi memorialist─â. Fiica lui Alfred, duce de Edinburgh ╚Öi de Saxa-Coburg (fiul reginei Victoria) ╚Öi a Mariei Aleksandrovna (fiica ╚Ťarului Alksandru II). C─âs─âtorit─â (1892) cu principele mo╚Ötenitor Ferdinand de Hohenzollern. Identific├óndu-se cu interesele ╚Ť─ârii adoptive, M., al─âturi de al╚Ťi oameni politici, s-a pronun╚Ťat pentru intrarea Rom├óniei ├«n r─âzboi de partea Antantei, ├«n vederea realiz─ârii unit─â╚Ťii na╚Ťionale. ├Än anii r─âzboiului, prin activit─â╚Ťile de caritate ├«n sprijinul r─âni╚Ťilor ╚Öi a celor lovi╚Ťi de dezastrele r─âzboiului, precum ╚Öi prin credin╚Ťa ferm─â ├«n victoria Antantei, M. a contribuit la ridicarea moralului popula╚Ťiei ╚Öi a armatei. Autoare a unor lucr─âri de memorialistic─â valoroase din punct de vedere literar ╚Öi documentar: ÔÇ×Povestea vie╚Ťii meleÔÇŁ, 1892-1918, editat─â ├«n englez─â ╚Öi concomitent ├«n mai multe limbi str─âine ╚Öi ÔÇ×├Änsemn─âri zilniceÔÇŁ (1918-1938), reprezent├ónd o vast─â fresc─â a societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti de la sf├ór╚Öitul sec. 19 ╚Öi din prima jum─âtate a sec. 20. Povestiri ╚Öi romane (ÔÇ×Povestea unui dor neatinsÔÇŁ, ÔÇ×Cartea de basme a reginei Rom├ónieiÔÇŁ, ÔÇ×Vis─âtorul de viseÔÇŁ, ÔÇ×Crinul vie╚ŤiiÔÇŁ, ÔÇ×M─â╚ÖtiÔÇŁ, ÔÇ×S─âm├ón╚Ťa ├«n╚ŤelepciuniiÔÇŁ). Dup─â urcarea pe tron (1930) a fiului s─âu Carol II, care a dus o politic─â de marginalizare a membrilor familiei regale, s-a retras la Balcic. Este ├«nmorm├óntat─â la M─ân─âstirea Curtea de Arge╚Ö, iar inima, ├«nchis─â ├«ntr-o racl─â de sticl─â, a fost depus─â la Castelul de la Balcic, iar dup─â cedarea Cadrilaterului (1940), a fost mutat─â la Castelul Bran.
MARIA ANTOANETA (1755-1793), regin─â a Fran╚Ťei. Fiica ├«mp─âratului Francisc I ╚Öi a ├«mp─âr─âtesei Maria Tereza. So╚Ťia (din 1770) a viitorului rege Ludovic XVI. A devenit impopular─â, datorit─â frivolit─â╚Ťii ╚Öi a respingerii oric─âror ini╚Ťiative de reform─â. Fuga familiei regale la Varennes ╚Öi ├«ncercarea acesteia de a provoca o interven╚Ťia a for╚Ťelor str─âine ├«n Fran╚Ťa au st├órnit m├ónia maselor populare. A fost ├«nchis─â, condamnat─â la moarte ╚Öi ghilotinat─â.
MARIA DE MANGOP (?-1477), a doua so╚Ťie a lui ╚śtefan cel Mare. F─âcea parte din familia care st─âp├ónea principatul Theodore-Mangop din Crimeea.
MARIA DE MEDICI (1573-1642), regin─â a Fran╚Ťei (din 1600), prin c─âs─âtoria ei cu Henric IV. Dup─â moartea acestuia (1610), a fost recunoscut─â ca regent─â (1610-1617) a fiului ei, Ludovic XIII. A condus cu ajutorul favoritului ei, Concini, marchiz DÔÇÖAncre. S-a aflat ├«n conflict cu fiul s─âu (1617-1620). Exilat─â din ╚Ťar─â, ├«n 1631, ├«n urma interven╚Ťiei lui Richelieu.
MARIA I STUART, regin─â a Sco╚Ťiei (1542-1587). A domnit efectiv din 1561. C─âs─âtorit─â (1558) cu delfinul Fran╚Ťei, viitorul rege Francisc II, a r─âmas v─âduv─â (1560) ╚Öi s-a ├«napoiat ├«n Sco╚Ťia. A luptat ├«mpotriva Reformei, ceea ce a provocat r─âscoala calvinilor (1567), ├«n urma c─âreia a fost nevoit─â s─â renun╚Ťe la tron ╚Öi s─â se refugieze ├«n Anglia. Acuzat─â de complot ├«mpotriva reginei Elisabeta I, a fost executat─â (1587).
MARIA I TUDOR, regin─â a Angliei ╚Öi Irlandei (1553-1558). C─âs─âtorit─â cu regele Filip II al Spaniei. A restabilit catolicismul ca religie oficial─â (1555) ╚Öi a desf─â╚Öurat o politic─â religioas─â intolerant─â, comb─ât├ónd Reforma ╚Öi f─âc├ónd numeroase victime printre protestan╚Ťi, fapt ce i-a adus denumirea de Maria cea S├óngeroas─â.
MARIA MAGDALENA (├«n ÔÇ×Noul TestamentÔÇŁ), discipol─â a lui Iisus Hristos. Potrivit Evangheliei dup─â Luca, Iisus a eliberat-o de duhurile rele (sco╚Ť├ónd din ea ╚Öapte draci). A f─âcut parte din grupul mironosi╚Ťelor, fiind cea dint├ói care l-a v─âzut pe Iisus ├«nviat. Este pr─âznuit─â la 22 iulie.
MARIA TEREZA (Maria Theresia), ├«mp─âr─âteas─â a Imperiului Roman de Na╚Ťiune German─â (1740-1780) ╚Öi regin─â a Ungariei ╚Öi Cehiei din dinastia de Habsburg. Tat─âl ei, Carol VI, i-a asigurat prin ÔÇ×Pragmatica sanc╚ŤiuneÔÇŁ, dreptul la succesiune. ├Än r─âzboiul provocat de urcarea ei pe tron (R─âzboiul de Succesiune la Tronul Austriei, 1740-1748), pierde c├óteva posesiuni din Italia, precum ╚Öi Silezia, pe care ├«ncearc─â s─â o recucereasc─â, f─âr─â a reu╚Öi, ├«n R─âzboiul de 7 Ani (1756-1763). A participat la prima ├«mp─âr╚Ťire a Poloniei (1772), ocup├ónd Gali╚Ťia. ├Än 1775, ├«n ciuda protestelor vehemente ale Moldovei, Austria ocup─â Bucovina. Urm─ârind ├«nt─ârirea alian╚Ťei franco-austriece, ╚Öi-a c─âs─âtorit fiica, Maria Antoaneta, cu viitorul rege al Fran╚Ťei, Ludovic XVI. Pe plan intern a realizat, cu ajutorul fiului s─âu, Iosif II, asociat la tron din 1765 ╚Öi al cancelarului Kaunitz, o serie de reforme ├«n spiritul absolutismului luminat.
MARIA-LUIZA DE HABSBURG-LORENA (1791-1847), so╚Ťia lui Napoleon ╚Öi ├«mp─âr─âteas─â a Fran╚Ťei (1810-1814). A avut un fiu, Napoleon II, viitorul rege al Romei. Dup─â abdicarea ├«mp─âratului, s-a ├«ntors ├«n Austria.
Maria (Sf├ónta Fecioar─â, Maica Domnului), unicul copil al b─âtr├ónilor Ioachim ╚Öi Ana. La v├órsta de 3 ani a fost adus─â ╚Öi l─âsat─â la templu p├ón─â la 12 ani, dup─â care, logodit─â cu Iosif, a fost vestit─â de ├«ngerul Gavriil c─â va z─âmisli de la Duhul Sf├ónt ╚Öi va na╚Öte pe Iisus, ceea ce s-a ├«mplinit ├«n pe╚Ötera din Betleem ├«n anul 753 (ab urbe condita). Dup─â fuga ├«n Egipt s-a ├«napoiat la Nazaret, unde a vie╚Ťuit Iisus p├ón─â la v├órsta de 30 de ani, c├ónd ╚Öi-a ├«nceput opera de m├óntuire. A fost prezent─â ├«n multe ├«mprejur─âri din via╚Ťa Lui, dintre care cea mai dureroas─â l├óng─â crucea r─âstignirii, c├ónd Iisus a ├«ncredin╚Ťat-o lui Ioan evanghelistul spre a-i purta de grij─â. S-a aflat ├«mpreun─â cu apostolii la Cincizecime, dup─â care, potrivit Tradi╚Ťiei, a mai tr─âit 11 ani. Biserica o venereaz─â ├«nchin├óndu-i patru s─ârb─âtori: Na╚Öterea la 8 septembrie, Intrarea ├«n bis. la 21 noiembrie, Buna-Vestire la 25 martie ╚Öi Adormirea la 15 august.
Maria, so╚Ťia lui Cleopa, numit─â ├«n Noul Testament ╚Öi mama lui Iacov ╚Öi Iosie; este var─â primar─â cu Maica Domnului. A f─âcut parte din grupul femeilor mironosi╚Ťe, care au urmat lui Iisus pe drumul Golgotei ╚Öi apoi la morm├ónt. Este s─ârb─âtorit─â la 23 mai.
Maria Magdalena, femeia din care Iisus a scos ╚Öapte draci ╚Öi care, ├«mpreun─â cu altele, L-au urmat ╚Öi L-au slujit. A f─âcut parte din grupul mironosi╚Ťelor care au stat l├óng─â crucea Lui ╚Öi au mers dis-de-diminea╚Ť─â la morm├ónt s─â-I ung─â trupul cu miresme. A fost cea dint├ói vestitoare a ├«nvierii lui Iisus. Bis. o pr─âznuie╚Öte la 22 iulie.
Mari / Maria / Marie / Marie-Jeanne s. pr. (tox.) marijuana.

Mariat dex online | sinonim

Mariat definitie

Intrare: maria
maria verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: mariat
mariat participiu
mariere infinitiv lung