MANIFESTÁȚIE, manifestații, s. f. 1. Demonstrație de masă (pe străzile unui oraș) ca expresie a simpatiei sau a protestului față de un eveniment de interes general sau față de o persoană. 2. Manifestare (1). [Var.: manifestațiúne s. f.] – Din fr. manifestation.

MANIFESTAȚIÚNE s. f. v. manifestație.

MANIFESTÁȚIE, manifestații, s. f. 1. Demonstrație de masă (pe străzile unui oraș) ca dovadă a simpatiei sau a protestului față de un eveniment de interes general sau față de o persoană. 2. Manifestare (1). [Var.: manifestațiúne s. f.] – Din fr. manifestation.

MANIFESTAȚIÚNE s. f. v. manifestație.

MANIFESTÁȚIE, manifestații, s. f. Demonstrație în masă pe străzile unui oraș, ca dovadă a simpatiei, a solidarității sau a protestului față de un eveniment (în special politic) de interes general; manifestare prin care o mulțime își exprimă aprobarea sau dezaprobarea față de o persoană sau de un fapt de interes general. De la un capăt la altul al lumii, grandioasele manifestații de 1 Mai ale maselor largi populare se desfășoară sub semnul luptei pentru pace. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2651.

manifestáție (-ți-e) s. f., art. manifestáția (-ți-a), g.-d. art. manifestáției; pl. manifestáții, art. manifestáțiile (-ți-i-)

manifestáție s. f. (sil. -ți-e), art. manifestáția (sil. -ți-a), g.-d. art. manifestáției; pl. manifestáții, art. manifestáțiile (sil. -ți-i-)^[1]

MANIFESTÁȚIE s. demonstrație. (O ~ de amploare a maselor.)^[1]

MANIFESTÁȚIE s. v. afirmare, arătare, exprimare, manifestare.^[1]

MANIFESTÁȚIE s.f. Demonstrație publică făcută pentru a arăta aprobarea, atașamentul sau protestul față de ceva sau față de cineva, pentru a cere satisfacerea unor revendicări. [Gen. -iei, var. manifestațiune s.f. / cf. fr. manifestation, cf. lat. manifestatio].

MANIFESTAȚIÚNE s.f. v. manifestație.

MANIFESTÁȚIE s. f. demonstrație de masă pentru a arăta aprobarea, atașamentul sau protestul față de un eveniment (o personalitate). (< fr. manifestation)

MANIFESTÁȚIE ~i f. Demonstrație de masă în semn de solidaritate sau de protest față de un eveniment de interes general sau față de o persoană. [G.-D. manifestației; Sil. -ți-e] /<fr. manifestation^[1]

manifestați(un)e f. 1. acțiune prin care se manifestă ceva; 2. expresiune publică a unui sentiment, a unei opiniuni: o manifestațiune pacifică, patriotică.

*manifestațiúne f. (lat. manifestátio, -ónis). Acțiunea de a manifesta, de a-țĭ arăta publicamente sentimentele, opiniunea politică (ob. -áre). A face manifestațiune (ob. -áție), a te aduna și a striga arătîndu-țĭ sentimentele.

MANIFESTAȚIE s. demonstrație. (O ~ de amploare a maselor.)

manifestație s. v. AFIRMARE. ARĂTARE. EXPRIMARE. MANIFESTARE.