Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru mandragor─â

MANDRAG├ôR─é, mandragore, s. f. Plant─â erbacee cu flori violete deschis, cu r─âd─âcini groase, din care se extrage un tonic (Mandragora officinalis). ÔÇô Din sl. man┼şdragora.
MANDRAG├ôR─é, mandragore, s. f. Plant─â erbacee cu flori violete deschis, cu r─âd─âcini groase, din care se extrage un tonic (Mandragora officinalis). ÔÇô Din sl. man┼şdragora.
MANDRAGÓRĂ, mandragore, s. f. Plantă erbacee cu rădăcini groase, adesea în forma unei mîini omenești, din care se extrage un tonic (Mandragora officinalis).
mandrag├│r─â s. f., g.-d. art. mandrag├│rei; pl. mandrag├│re
mandrag├│r─â s. f., g.-d. art. mandrag├│rei; pl. mandrag├│re
MANDRAGÓRĂ s.f. Plantă erbacee cu rădăcină cărnoasă și ramificată ca degetele unei mâini și cu flori de culoare violet-deschis; (p. restr.) rădăcina acestei plante. [< fr. mandragore, it. mandragora, cf. lat., gr. mandragoras].
MANDRAGÓRĂ ~e f. Plantă erbacee cu fructe mari și rădăcina ramificată, folosită în medicină. /<sl. manudragora
mandrag├│r─â, V. m─âtr─âgun─â.

Mandragor─â dex online | sinonim

Mandragor─â definitie

Intrare: mandragor─â
mandragor─â substantiv feminin