Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

M├üIC─é, maici, s. f. I. 1. (Pop.) Mam─â. ÔŚŐ Maica Domnului (sau Precista) = mama lui Isus Hristos. ÔÖŽ Termen de polite╚Ťe folosit pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (mai) ├«n v├órst─â; termen afectiv cu care o femeie se adreseaz─â copiilor ei sau unei persoane mai tinere. 2. C─âlug─âri╚Ť─â; termen cu care cineva se adreseaz─â unei c─âlug─âri╚Ťe. II. Fig. (Pop.) Izvor, cauz─â, origine. ÔÇô Din bg., sb. majka.
M├üIC─é, maici, s. f. I. 1. (Pop.) Mam─â. ÔÖŽ Termen de polite╚Ťe folosit pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (mai) ├«n v├órst─â; termen afectiv cu care o femeie se adreseaz─â copiilor ei sau unei persoane mai tinere. 2. C─âlug─âri╚Ť─â; termen cu care cineva se adreseaz─â unei c─âlug─âri╚Ťe. II. Fig. (Pop.) Izvor, cauz─â, origine. ÔÇô Din bg., scr. majka.
M├üIC─é, maici, s. f. 1. (Adesea urmat de un adjectiv posesiv) Mam─â. S-a certat r─âu cu maic─â-sa, care n-a vrut s─â-l lase s─â mai ias─â din cas─â. REBREANU, R. II 219. Feciorul nu ie╚Öi din hot─âr├«rea maic─â-sa. CREANG─é, P. 4. Glasul maicei mele... Veni s─â m─â dizmierde. ALECSANDRI, P. I 128. ÔŚŐ Expr. (Familiar) De c├«nd maica m-a f─âcut = de c├«nd exist, de c├«nd ╚Ötiu, ├«n toat─â via╚Ťa, niciodat─â. ÔŚŐ Fig. Maica Roma cea b─âtr├«n─â Mi-a pus arma asta-n m├«n─â. ALECSANDRI, P. II 12. ÔŚŐ (Termen de alintare ├«ntrebuin╚Ťat adesea la vocativ) Mul╚Ťumesc, maic─â, s─â tr─âie╚Öti. GANE, Z. R. 165. Radule, voinicul maichii, Taci, maic─â, nu te-ntrista. ODOBESCU, S. II 431. Catincu╚Ťo, maic─â, tu... e╚Öti mai micu╚Ť─â. GORJAN, H. IV 170. ÔÖŽ Formul─â cu care cineva se adreseaz─â unei femei mai ├«n v├«rst─â. Uite, maic─â Ioan─â, c─â al mare nu las─â-n pace pe coco╚Ö! REBREANU, R. I 151. ÔÖŽ Maica Domnului (sau Precista) = mama lui Iisus Hristos; fecioara Maria. Maica Domnului s─â-╚Öi fac─â mil─â de fata mea! NEGRUZZI, S. I 27. 2. C─âlug─âri╚Ť─â; termen cu care se adreseas─â cineva unei c─âlug─âri╚Ťe. M─ân─âstire de maici. ÔÇô PI. ╚Öi: (rar) maice (GALACTION, O. I 204, CREANG─é, P. 110).
Adorm├şrea M├íicii D├│mnului (s─ârb─âtoare) s. propriu f., g.-d. art. Adorm├şrii M├íicii D├│mnului
Máica Dómnului s. propriu f., g.-d. Máicii Dómnului
!m├íic─â1 (c─âlug─âri╚Ť─â) s. f., g.-d. art. m├íicii; pl. maici
!máică2 (mamă) (înv., reg.) s. f., g.-d. art. máicei / máicii / máichii; pl. máice / maici
máică-mea (-ta, -sa) (fam.) s. f. + adj. pr., g.-d. máică-mii (-tii, -sii)
!mß║ąna-M├íicii-D├│mnului (plant─â) s. f., g.-d. art. mß║ąinii-M├íicii-D├│mnului
!pálma-Máicii-Dómnului (plantă) s. f. art., g.-d. art. pálmei-Máicii-Dómnului
!pắrul-Máicii-Dómnului (plantă) s. m. art.
!poála-Máicii-Dómnului (plantă) s. f. art., g.-d. art. poálei-Máicii-Dómnului
Máica Dómnului s. pr. f., g.-d. art. Máicii Dómnului
máica-mea (-ta, -sa) s. f. + adj., g.-d. maică-mii (-tii, -sii)
máică s. f., g.-d. art. máicii
mâna-Máicii-Dómnului (bot.) s. f.
pálma-Máicii-Dómnului (bot.) s. f.
părul-Máicii-Dómnului (bot.) s. m.
poála-Máicii-Dómnului s. f.
DORUL-MAICEI-PRÉCESTE s. v. strașnic.
IZMA-MAICII-PRÉCISTE s. v. calomfir.
LINGURA-MAICII-PRÉCESTE s. v. lingurea.
M├üIC─é s. (BIS.) 1. Maica Domnului = madona (art.), n─âsc─âtoarea (art.), preacurata (art.), preanevinovata (art.), preasf├ónta (art.), precista (art.), Fecioara Maria, Sf├ónta Fecioar─â, (├«nv.) bogorodni╚Ťa (art.), preacinstita (art.). 2. v. c─âlug─âri╚Ť─â.
MÁICĂ s. v. bunică, mamă, mamă-mare.
MĂTURA-MAICII-PRÉCESTA s. v. năfurică.
MÂNA-MAICII-DÓMNULUI s. v. palma-maicii-domnului, palma-pământului.
PĂRUL-MAICII-DÓMNULUI s. v. părul-fetei, strașnic.
PĂRUL-MAICII-PRÉCISTE s. v. părul-maicii-domnului.
POALA-MAICII-PRÉCISTA s. v. mireasă.
m├íic─â (-ci), s. f. ÔÇô 1. Mam─â. ÔÇô 2. Maica Domnului ÔÇ×Fecioara MariaÔÇŁ. ÔÇô 2. Titlu dat c─âlug─âri╚Ťelor. ÔÇô Mr., megl. maic─â. Bg. majika, sb., cr. m├áika (Cihac, II, 103; Berneker, II, 8; Tiktin).
M├üIC─é ~ci f. 1) (folosit ╚Öi ca termen de adresare) Femeie privit─â ├«n raport cu copiii s─âi; mam─â. ÔŚŐ De c├ónd ~ca m-a f─âcut de c├ónd sunt pe lume. 2) Femeie care face parte din tagma monahal─â; c─âlug─âri╚Ť─â. 3) (folosit ╚Öi ca adresare respectuoas─â) Femeie ├«n v├órst─â; mam─â. [G.-D. maicii] /<bulg., sb. majka
maic─â f. 1. form─â m├óng├óietoare pentru mam─â; 2. Maica Domnului, Maica Precista, Sf├ónta Fecioar─â; 3. c─âlug─âri╚Ť─â (ca titlu onorific): m─ân─âstire de maici. [╚śerb. MA─ČKA, mam─â].
mâna-Maicii-Domnului f. curioasă plantă exotică, crește prin pustiile nisipoase ale Siriei și Arabiei, de unde o aduc la noi călugării: după căderea frunzelor, ramurile-i se încovoaie formând un ghem, iar pusă în apă, ele își reiau forma primitivă (Anastatica hierochuntica).
m├í─şc─â f., pl. ─ş (bg. ma─şka, s├«rb. majka ╚Öi maja, d. vsl. mati, mam─â. V. matc─â). Mam─â (Rar). Titlu onorific dat une─ş c─âlug─âri╚Ťe: ma─şca E┼şdoxia. Ma─şca Domnulu─ş, mama lu─ş Hristos. Interj. Ma─şc─â! ma─şc─â! Da nebun e╚Öt─ş! ÔÇô ╚śi mu─şc─â.
máică-mea (-ta, -sa) s. f., g.-d. maică-mii (-tii, -sii)
brîul Maicii-Domnului s. v. CURCUBEU.
cămașa-Maicii-Domnului s. v. ROCHIȚA-RÎNDUNELEI. ROCHIȚA-RÎNDUNICII. VOLBURĂ.
dorul-Maicei-Preceste s. v. STRA╚śNIC.
izma-Maicii-Preciste s. v. CALOMFIR.
lingura-Maicii-Preceste s. v. LINGUREA.
maic─â s. v. BUNIC─é. MAM─é. MAM─é MARE.
MAIC─é s. (BIS.) 1. Maica Domnului = madona (art.), n─âsc─âtoarea (art.), preacurata (art.), preanevinovata (art.), preasf├«nta (art.), precista (art.), Fecioara Maria, Sf├«nta Fecioar─â, (├«nv.) bogorodni╚Ťa (art.), preacinstita (art.). 2. c─âlug─âri╚Ť─â, monah─â, monahie, mireasa Domnului, mireasa lui Dumnezeu.
m─âtura-Maicii-Precesta s. v. N─éFURIC─é.
mâna-Maicii-Domnului s. v. PALMA-MAICII-DOMNULUI. PALMA-PĂMÎNTULUI.
p─ârul-Maicii-Domnului s. v. P─éRUL-FETEI. STRA╚śNIC.
p─ârul-Maicii-Preciste s. v. P─éRUL-MAICII-DOMNULUI.
poala-Maicii-Domnului s. v. LEMNUL-MAICII-DOMNULUI. ROCHIȚA-RÎNDUNELEI. ROCHIȚA-RÎNDUNICII. VOLBURĂ.
poala-Maicii-Precista s. v. MIREAS─é.
MARIA (N─éSC─éTOAREA DE DUMNEZEU, FECIOARA MARIA, SF├éNTA FECIOAR─é, MAICA DOMNULUI, MADONNA) (reprezint─â forma gr.-lat. a ebr. Miriam ÔÇ×doamna/st─âp├ónaÔÇŁ), mama lui Iisus Hristos, n─âscut prin puterea Duhului Sf├ónt. Fiica lui Ioachim ╚Öi a Anei, originar─â din Galileea, care nu au avut copii p├ón─â la o v├órst─â ├«naintat─â. Rud─â cu Elisabeta, mama lui Ioan Botez─âtorul. La v├órsta de 3 ani, a fost adus─â la Templu ╚Öi l─âsat─â aici p├ón─â la v├órsta de 12 ani, c├ónd a fost logodit─â cu mai v├órstnicul Iosif, care i-a respectat leg─âm├óntul de a r─âm├óne ve╚Önic fecioar─â. Prime╚Öte apoi de la arhanghelul Gavriil vestea c─â va na╚Öte un fiu, ÔÇ×Fiul Celui Prea├«naltÔÇŁ, care va primi tronul lui David. Potrivit tradi╚Ťiei, ca urmare a ordinului ├«mp─âratului roman August de a se efectua num─âr─âtoarea popula╚Ťiei, se re├«ntoarce ├«n Bethlehem, cetatea ei de ba╚Ötin─â. Aici ├«l va na╚Öte pe Iisus (Mesia). Datorit─â poruncii lui Irod (care se temea c─â-╚Öi va pierde tronul la na╚Öterea lui Mesia) de a fi uci╚Öi to╚Ťi pruncii mai mici de doi ani, M. ╚Öi Iosif, ├«mpreun─â cu pruncul lor, s-au refugiat ├«n Egipt, de unde au revenit, dup─â trei ani, ├«n Nazaret, unde Iisus a tr─âit p├ón─â la v├órsta de 30 ani, c├ónd ╚Öi-a ├«nceput misiunea de m├óntuire. Dup─â cum cereau legile religioase evreie╚Öti, c├ónd Iisus a ├«mplinit 12 ani, M. ╚Öi Iosif l-au prezentat la Templul din Ierusalim, unde Simeon le-a proorocit c─â fiul lor este M├óntuitorul. M. a fost adeseori al─âturi de fiul ei (la nunta din Cana, pe Golgota, unde, ├«mpreun─â cu alte femei ╚Öi cu ucenicii, s-a aflat sub Crucea R─âstignirii, c├ónd Iisus a ├«ncredin╚Ťat-o discipolului s─âu, Ioan, spre a-i purta de grij─â). Potrivit ÔÇ×Noului TestamentÔÇŁ, dup─â R─âstignirea ╚Öi ├Änvierea lui Iisus, M. a mai tr─âit 11 ani, al─âturi de grupul apostolilor din Ierusalim, fiind, probabil, martora Pogor├órii Duhului Sf├ónt. Conciliul de la Efes (431) i-a conferit M. calitatea de ÔÇ×Maic─â a DomnuluiÔÇŁ, atribuindu-i o contribu╚Ťie proprie la lucrarea dumnezeiasc─â a m├óntuirii. De atunci, dar mai ales ├«n sec. 17-19, s─ârb─âtorile ├«n onoarea ei se ├«nmul╚Ťesc, religia catolic─â dezvolt├ónd ├«n teologie ideea Imaculatei Concep╚Ťiuni, care, ├«n 1854, a fost adoptat─â ca dogm─â prin bula papal─â Ineffabilis Deus (dat─â de Pius IX). Conciliul Vatican II (1862-1865) ├«i confer─â titlul de ÔÇ×Mam─â a BisericiiÔÇŁ. Biserica ortodox─â o pr─âznuie╚Öte ├«n patru zile din an: Na╚Öterea Maicii Domnului (8 sept.), ├Äntrarea ├«n Biseric─â a Maicii Domnului (21 nov.), Buna Vestire (25 mart.) ╚Öi Adormirea Maicii Domnului (15 aug.).
m├íic─â, maici s. f. 1. Mam─â. ÔÖŽ Termen afectiv cu care cineva se adreseaz─â copiilor sau unei persoane mai tinere. ÔŚŐ Maica Domnului = Fecioara Maria, N─âsc─âtoare de Dumnezeu. ÔÖŽ Adormirea Maicii Domnului v. adormire. ÔÖŽ Maica Domnului ÔÇ×├Ändur─âtoareaÔÇŁ = denumire dat─â reprezent─ârii Mariei cu pruncul ├«n cadrul unei compozi╚Ťii de tandr─â ├«mbr─â╚Ťi╚Öare, cu dou─â variante: Eleusa, ├«n care figurile au o expresie grav─â chiar trist─â, ╚Öi Glikofilusa, ├«n care expresia figurilor este vioaie sur├óz─âtoare (de ex. la bis. din Strei, sec. 14; Remetea-Bihor, sec. 15; Neam╚Ť, Sf. Gheorghe-Suceavam Moldovi╚Ťa, Humor, sec. 15-16; Bistri╚Ťa-Neam╚Ť, sec. 17 etc.). 2. C─âlug─âri╚Ť─â; termen cu care cineva se adreseaz─â unei c─âlug─âri╚Ťe. 3. Fig. Origine, cauz─â, izvor. ÔÇô Din bg., scr. majka.
a da la Maica Precista expr. (intl.) a trimite la închisoare.
m─ân─âstire de maici expr. (adol., glum.) liceu pedagogic.

Maic─â dex online | sinonim

Maic─â definitie

Intrare: maic─â
maic─â 1 pl. -i admite vocativul substantiv feminin
maic─â 2 pl. -e substantiv feminin admite vocativul
Intrare: Adormirea Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului substantiv propriu feminin articulat
Intrare: mâna-Maicii-Domnului
mâna-Maicii-Domnului substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: palma-Maicii-Domnului
palma-Maicii-Domnului substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: p─ârul-Maicii-Domnului
p─ârul-Maicii-Domnului substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: poala-Maicii-Domnului
poala-Maicii-Domnului substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: brâul-maicii-domnului
brâul-maicii-domnului substantiv neutru articulat (numai) singular
Intrare: cămașa-Maicii-Domnului
cămașa-Maicii-Domnului (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: izma-Maicii-Preciste
izma-Maicii-Preciste substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: lingura-Maicii-Preceste
lingura-Maicii-Preceste substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: m─âtura-Maicii-Precesta
m─âtura-Maicii-Precesta substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: p─ârul-Maicii-Preciste
p─ârul-Maicii-Preciste substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: poala-Maicii-Precista
poala-Maicii-Precista substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: maic─â-mea (-ta, -sa)
maic─â-sa substantiv feminin articulat (numai) singular
maic─â-ta (numai) singular substantiv feminin articulat
maic─â-mea (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: Maica Domnului
Maica Domnului substantiv propriu feminin articulat (numai) singular
Intrare: dorul-Maicei-Preceste
dorul-Maicei-Preceste substantiv masculin articulat (numai) singular