Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
7 definiții pentru măcăitură
MĂCĂITÚRĂ, măcăituri, s. f. Măcăit. [Pr.: -că-i-] – Măcăi + suf. -tură.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
MĂCĂITÚRĂ, măcăituri, s. f. Măcăit. [Pr.: -că-i-] – Măcăi + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
MĂCĂITÚRĂ, măcăituri, s. f. Măcăit. Rațele cele mari sălbatice... se zvîrliră spre cer cu măcăituri de spaimă. SADOVEANU, A. E. 146.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
măcăitúră (-că-i-) s. f., g.-d. art. măcăitúrii; pl. măcăitúri
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
măcăitúră s. f. (sil. -că-i-), g.-d. art. măcăitúrii; pl. măcăitúri
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
MĂCĂITÚRĂ s. v. măcăit.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
MĂCĂITURĂ s. măcăit, (rar) măcăială, măcăire, măcănit, măcănitură, ocăit. (~ de rațe.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Măcăitură dex online | sinonim
Măcăitură definitie
Intrare: măcăitură
măcăitură substantiv feminin
- silabisire: -că-i-
