MÂHNITÓR, -OÁRE, mâhnitori, -oare, adj. Care mâhnește. – Mâhni + suf. -tor.

MÂHNITÓR, -OÁRE, mâhnitori, -oare, adj. Care mâhnește. – Mâhni + suf. -tor.

MÎHNITÓR, -OÁRE, mîhniiori, -oare, adj. (Rar) Care produce mîhnire. Aduse vorba despre lucruri atît de mîhnitoare sufletului. ISPIRESCU, L. 192.

mâhnitór adj. m., pl. mâhnitóri; f. sg. și pl. mâhnitoáre

mâhnitór adj. m., pl. mâhnitóri; f. sg. și pl. mâhnitoáre

MÂHNITÓR adj. v. întristător.

MÂHNITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care mâhnește; care provoacă mâhnire. /a mâhni + suf. ~tor

mîhnitor adj. v. ÎNTRISTĂTOR.